Președinta Kosovo, Justina Shiroka Pula, a retrimis Parlamentului, la 22 octombrie 2026, modificările legii privind Camerele Specializate și Biroul Procurorului Specializat, pentru reexaminare. Uniunea Europeană a salutat decizia a doua zi și a cerut să fie consultată dacă discuțiile legislative se reiau. UE insistă ca mandatul și independența instanței de la Haga să fie respectate integral.
Pe scurt
-
Președinta Kosovo a retrimis la 22 octombrie 2026 modificările legii Camerelor Specializate, adoptate de Parlament la 6 octombrie, pentru reexaminare.
-
Decizia a urmat unei cereri a grupului parlamentar PDK, inițiatorul modificărilor, privind jurisdicția și mandatul instanței și drepturile persoanelor judecate.
-
UE a salutat retrimiterea la 23 octombrie, dar cere consultare dacă discuțiile legislative se reiau și respectarea deplină a mandatului și independenței instanței.
-
Camerele Specializate funcționează în sistemul juridic al Kosovo, cu sediul la Haga, și judecă răspunderea penală individuală pentru anumite crime din timpul conflictului și de după acesta.
-
Retrimiterea nu anulează definitiv modificările și nu desființează instanța. Protejarea victimelor și martorilor și garantarea drepturilor inculpaților rămân parte a cadrului său juridic.
Potrivit comunicatului Președinției, decizia a urmat unei solicitări oficiale a grupului parlamentar al Partidului Democratic din Kosovo (PDK), care inițiase modificările. Cererea vizează în special prevederile privind jurisdicția și mandatul Camerelor Specializate, precum și garantarea drepturilor constituționale ale persoanelor judecate de această instanță.
Parlamentul adoptase modificările la 6 octombrie. Retrimiterea lor pentru reexaminare nu reprezintă o abrogare a legii fondatoare și nu este, prin ea însăși, o decizie asupra cauzelor penale. Soarta textului retrimis depinde de continuarea procedurii parlamentare.
În declarația din 23 octombrie, serviciul diplomatic al UE amintește preocupările exprimate înainte și după votul parlamentar. Cererea de consultare se întemeiază pe schimbul de scrisori din 2014 dintre Înaltul Reprezentant al UE și președintele Kosovo, care stabilește modalitățile de consultare înaintea modificării legislației.
Salutarea deciziei prezidențiale nu echivalează cu aprobarea de către UE a modificărilor propuse. Poziția europeană rămâne că mandatul actual și independența Camerelor Specializate trebuie respectate pe deplin și fără rezerve.
În motivarea sa, președinta a invocat contribuția Armatei de Eliberare a Kosovo la lupta pentru independență și a anunțat continuarea consultărilor instituționale și diplomatice privind memoria conflictului și drepturile liderilor judecați la Haga. Acestea sunt poziții politice ale Președinției, distincte de constatările instanței privind răspunderea penală individuală.
Camerele Specializate și Biroul Procurorului Specializat au fost înființate pe baza acordului internațional ratificat de Parlamentul Kosovo în 2014, urmat de modificarea Constituției și de legea adoptată în august 2015. Instanța funcționează în sistemul juridic al Kosovo, cu sediul la Haga, în Țările de Jos, și cu judecători și personal internațional.
Competența sa privește anumite crime împotriva umanității, crime de război și alte infracțiuni prevăzute de dreptul Kosovo, presupus comise între 1 ianuarie 1998 și 31 decembrie 2000, în timpul conflictului și în perioada care i-a urmat. Se aplică și condiții legale privind natura faptelor și legătura lor cu Kosovo sau cu cetățeni ai Kosovo ori ai fostei Republici Federale Iugoslavia. Instanța poate judeca și infracțiuni legate de propriile proceduri, precum intimidarea martorilor.
Răspunderea examinată este individuală: Camerele Specializate nu stabilesc vinovăția unei etnii, comunități sau organizații în ansamblu. Biroul Procurorului Specializat este o instituție separată, care investighează și susține acuzațiile; judecătorii Camerelor Specializate soluționează cauzele.
Cadrul instanței protejează drepturile inculpaților, participarea victimelor și siguranța martorilor. În reacția din 23 octombrie, UE a subliniat statul de drept și drepturile fundamentale, inclusiv ale victimelor și martorilor, și și-a exprimat solidaritatea cu victimele, supraviețuitorii și familiile lor din toate comunitățile.
Poziția continuă avertismentul transmis de UE la 8 octombrie: legea adoptată contravine, în evaluarea Uniunii, obligațiilor internaționale ale Kosovo față de UE. Atunci, serviciul diplomatic european a cerut respectarea independenței judiciare, tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor și garantarea protecției martorilor.
