Comisia Europeană va prezenta până la sfârșitul anului 2026 inițiativa legislativă privind locurile de muncă de calitate, a promis președinta Ursula von der Leyen în discursul privind starea Uniunii, la Strasbourg. Ea a invocat efectele inegale ale inteligenței artificiale asupra lucrătorilor și dificultățile tinerilor de a obține primul loc de muncă. Documentele pregătitoare pun deja în discuție controlul uman asupra deciziilor algoritmice și dezvoltarea competențelor, însă drepturile și obligațiile viitoare nu sunt încă stabilite printr-o propunere legislativă.
Pe scurt
-
Comisia va prezenta inițiativa legislativă până la sfârșitul lui 2026. Angajamentul vizează adaptarea protecției lucrătorilor la schimbările din economie și nu înseamnă că drepturi noi au fost deja adoptate.
-
Pentru managementul algoritmic, Comisia examinează accesul la scorurile individuale și revizuirea umană a deciziilor importante. Forma intervenției rămâne deschisă, de la clarificări ale normelor existente la completări punctuale.
-
ETUC cere un drept individual la formare gratuită și plătită. Comisia invocă limite de competență pentru un drept general, în timp ce formarea obligatorie pe care angajatorul trebuie să o furnizeze este deja protejată prin norme europene.
-
Sindicatele și angajatorii pot răspunde consultării până la 28 septembrie. BusinessEurope se opune unor cerințe legislative suplimentare pentru AI la serviciu și propune îndrumări pentru aplicarea cadrului existent și investiții în competențe.
Von der Leyen a descris AI ca pe o tehnologie care poate scurta sarcinile repetitive și permite folosirea mai bună a competențelor, dar ale cărei avantaje sunt distribuite inegal între generații, regiuni și categorii profesionale. „AI trebuie să contribuie la dezvoltarea competențelor, să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și să le ofere lucrătorilor o șansă echitabilă”, afirmat ea. Ea a cerut ca răspunsul european să acopere parcursul de la educație la angajare, acordând atenție obstacolelor întâmpinate de tineri.
Quality Jobs Act este un proiect anunțat în 2025, pentru care Comisia a prezentat în decembrie o foaie de parcurs. Angajamentul din SOTEU confirmă prezentarea inițiativei până la sfârșitul acestui an. A doua etapă a consultării partenerilor sociali, începută în iulie, privește conținutul posibil al intervenției europene, înainte ca executivul să decidă ce măsuri va propune.
O parte a problemei privește modul în care tehnologia organizează munca. Analiza Comisiei descrie sisteme care repartizează sarcini în depozite sau acordă scoruri de performanță în centrele de apel. Repartizarea automată a sarcinilor și evaluarea performanței sunt forme de management algoritmic. Acesta poate utiliza AI sau software convențional. Deciziile despre activitatea unui angajat pot fi astfel influențate de evaluări automate, chiar dacă decizia finală aparține unui manager.
Printre opțiunile aflate în consultare se numără accesul lucrătorilor la propriile scoruri și revizuirea umană a deciziilor importante bazate pe rezultate automate. Aceste garanții le-ar permite să identifice erori și să conteste evaluările. Comisia examinează atât clarificarea normelor existente, cât și completări punctuale, dacă sunt necesare; nu a stabilit încă forma finală a intervenției.
Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) cere un drept individual la formare gratuită și plătită, potrivit sintezei Comisiei asupra primei consultări. Comisia respinge însă introducerea unui drept general prin armonizare, invocând competențele limitate ale UE în formarea profesională, conform articolului 166 din Tratatul privind funcționarea UE.
Există deja o protecție mai precis delimitată. Directiva privind condițiile de muncă transparente și previzibile prevede formare obligatorie gratuită atunci când angajatorul are obligația să o furnizeze pentru activitatea respectivă. Această regulă nu echivalează cu un drept general la orice curs de reconversie ales de lucrător. În documentele pregătitoare, Comisia pune accentul pe aplicarea protecțiilor existente și pe sprijinirea dezvoltării competențelor.
Diferența de abordare este vizibilă și în poziția angajatorilor. În răspunsul său la prima consultare, transmis în ianuarie, BusinessEurope consideră că legislația privind AI, protecția datelor și relațiile de muncă oferă deja un cadru amplu. Organizația se opune unor obligații legislative suplimentare pentru AI la serviciu și propune un instrument care să reunească cerințele existente, îndrumări mai simple pentru întreprinderile mici și investiții publice și private în competențe. În opinia sa, noile reguli ar putea întârzia folosirea tehnologiei și investițiile.
Sindicatele cer ca termenul promis să fie însoțit de măsuri concrete. Secretara generală a ETUC, Esther Lynch, a salutat reconfirmarea inițiativei într-o reacție la SOTEU publicată de industriAll Europe, dar a avertizat că „o dată nu garantează conținutul”. Ea a cerut control uman asupra AI la locul de muncă, respectarea dreptului la deconectare, contracte sigure și consolidarea negocierii colective. Sunt revendicări sindicale adresate viitoarei inițiative, nu prevederi deja convenite cu Comisia.
Aria pregătirilor depășește AI. Consultarea acoperă și sănătatea și securitatea în muncă, inclusiv riscurile psihosociale și căldura extremă, protecția lucrătorilor din lanțurile de subcontractare și aplicarea efectivă a drepturilor. Partenerii sociali își pot transmite opiniile până la 28 septembrie și pot decide să înceapă negocieri pentru un acord. Termenul de la sfârșitul anului privește prezentarea inițiativei de către Comisie, fără să fixeze data de la care eventualele drepturi noi s-ar aplica lucrătorilor.
