Comisia AFET cere activarea Regulamentului de blocare pentru a proteja Curtea Penală Internațională de sancțiuni

Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European cere activarea Regulamentului european de blocare pentru a proteja Curtea Penală Internațională de efectele sancțiunilor americane. Solicitarea figurează într-un raport aprobat luni, 19 octombrie 2026, cu 50 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri, care propune o strategie mai amplă de apărare a justiției internaționale.

Dincolo de sprijinul diplomatic, eurodeputații vor un plan de acțiune care să păstreze accesul persoanelor și organizațiilor afectate la servicii bancare, asigurări, îngrijiri medicale și conturi digitale, precum și posibilitatea de a primi salarii. Comisia AFET cere ca susținerea juridică, operațională, financiară și politică a Curții să fie integrată în politica externă a UE și în acordurile cu țările terțe.

Raportul este coordonat de francezul Mounir Satouri, din grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană. În explicațiile care însoțesc votul, acesta avertizează că presiunile exercitate asupra celor care investighează crime grave subminează răspunderea internațională și statul de drept. Apelul său privește atât CPI, cât și mecanismele ONU și apărătorii drepturilor omului care cooperează cu instituțiile de justiție.

Votul vine după ce Statele Unite au inclus, la 9 octombrie, Curtea Penală Internațională însăși pe lista entităților sancționate. Măsura extinde presiunea exercitată anterior asupra unor judecători și procurori la instituția cu sediul la Haga, ale cărei activități depind de plăți, infrastructură informatică și relații contractuale cu numeroși furnizori.

Instrumentul invocat de AFET, Regulamentul (CE) nr. 2271/96, permite Uniunii să contracareze efectele extrateritoriale ale anumitor legi străine asupra operatorilor europeni. Pentru legislația inclusă în anexă, el interzice în principiu conformarea, împiedică recunoașterea unor hotărâri străine și permite recuperarea prejudiciilor. În prezent, sancțiunile împotriva CPI nu figurează în anexa regulamentului. Includerea lor ar necesita un act delegat al Comisiei, supus controlului Parlamentului și Consiliului; votul AFET nu produce singur această schimbare.

Protecția juridică europeană are însă limite practice. O analiză publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European la 19 octombrie arată că firmele cu legături importante cu piața americană se pot confrunta cu obligații incompatibile. Regulamentul poate susține un răspuns coordonat al UE, dar nu le garantează păstrarea accesului la piața și sistemul financiar din SUA. Legislația europeană prevede și posibilitatea unor autorizații de conformare, în condiții speciale, atunci când nerespectarea sancțiunilor ar provoca prejudicii grave.

Pe partea americană, desemnarea Curții este însoțită de autorizații care permit continuarea unor operațiuni. Licența generală 13, emisă de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, OFAC, acoperă anumite tranzacții necesare menținerii sau închiderii activităților și contractelor până la 7 aprilie 2027, ora 00:01 pe coasta de est a SUA. În condițiile licenței pot continua, între altele, contribuțiile statelor părți, plata salariilor, serviciile medicale, chiriile, utilitățile și serviciile comerciale curente.

O altă autorizație, licența generală 14, privește anumite telecomunicații, servicii de comunicare pe internet și programe informatice pentru funcționarea instituției. Excepțiile au propriile condiții și nu se extind automat la toate persoanele sancționate. Ele oferă spațiu pentru continuarea activității, fără a anula sancțiunile sau a garanta menținerea tuturor relațiilor comerciale ale Curții.

Cererea AFET se adaugă demersurilor liderilor europeni. În declarația din 10 octombrie, UE și-a exprimat regretul profund față de sancționarea instituției și a cerut retragerea măsurilor. La summitul din 15–16 octombrie, Consiliul European a solicitat Comisiei inițiative pentru protejarea CPI, cu atenție deosebită pentru companiile europene care îi furnizează servicii. Liderii au subliniat și posibilitatea unei soluții diplomatice, în intervalul creat de amânarea efectelor depline ale măsurilor americane.

Pentru Curte, dificultățile financiare și tehnologice pot ajunge să afecteze și victimele crimelor pe care le investighează. Fondul fiduciar pentru victime a avertizat că sancțiunile riscă să perturbe canalele financiare și parteneriatele prin care sunt asigurate reparații, sprijin medical și recuperare psihosocială și socio-economică. Președinta CPI, Tomoko Akane, a afirmat la 9 octombrie că instituția își va continua mandatul independent și imparțial, pe baza legii și a probelor.

Raportul AFET privește însă un cadru mai larg decât răspunsul imediat la sancțiuni. El cere statelor părți la Statutul de la Roma să coopereze deplin cu CPI, inclusiv prin executarea deciziilor și a mandatelor de arestare, și salută progresele privind Tribunalul special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, sub egida Consiliului Europei. Eurodeputații așteaptă propunerea Comisiei care ar permite UE să participe la acest tribunal ca membru fondator.

Documentul urmează procedura din proprie inițiativă 2026/2004(INI), cu examinarea în plen indicată orientativ pentru 23 noiembrie. Separat, marți, 20 octombrie, Parlamentul are programată între orele 16:00 și 17:15, ora Strasbourgului, o dezbatere privind sprijinul pentru CPI, pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei. Discuția de marți și votul AFET sunt etape distincte: raportul stabilește solicitările comisiei parlamentare, iar măsurile juridice de protecție rămân de adoptat prin procedurile europene aplicabile.