După realegerea lui Lula, un analist ECFR cere UE investiții industriale în Brazilia pentru a consolida acordul Mercosur

Uniunea Europeană ar trebui să răspundă realegerii președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva prin investiții industriale și cooperare în prelucrarea materiilor prime critice, susține analistul Alberto Rizzi într-o analiză publicată de European Council on Foreign Relations (ECFR) la 26 octombrie 2026. Autorul vede în rezultatul alegerilor o oportunitate pentru relația cu Mercosur, dar avertizează că sprijinul politic trebuie completat de proiecte economice. Recomandările sale nu reprezintă decizii ale UE; acordul comercial interimar se aplică deja provizoriu, deși procedurile pentru încheierea acordurilor nu sunt finalizate.

Rizzi, analist în cadrul ECFR, își formulează recomandările în articolul Lula has won in Brazil, but Europe still needs to fight for Mercosur, publicat la o zi după turul al doilea al alegerilor prezidențiale braziliene. ECFR precizează că publicațiile sale reflectă opiniile autorilor, nu o poziție colectivă a organizației.

Tribunalul Superior Electoral al Braziliei a anunțat victoria lui Lula, candidatul Partidului Muncitorilor, în scrutinul din 25 octombrie: 64.256.232 de voturi, adică 51,79% din voturile valabile. Flávio Bolsonaro, candidatul Partidului Liberal, a obținut 59.826.041 de voturi și 48,21%. Avansul este de 4.430.191 de voturi. Rezultatul deschide calea celui de-al patrulea mandat al lui Lula, după cele două mandate consecutive din 2003–2010 și mandatul început în 2023.

Președintele tribunalului electoral, Kassio Nunes Marques, a explicat și dificultățile apărute după o decizie provizorie a Curții Supreme Federale, care a prelungit votarea de la ora 17:00 la 19:00, ora Brasília, în secțiile încă deschise. Potrivit bilanțului TSE, comunicarea măsurii după ora prevăzută pentru închidere a impus adaptări în centralizarea voturilor.

Pentru Rizzi, realegerea menține la Brasília un interlocutor favorabil relației cu UE, într-un moment de competiție economică cu China și Statele Unite. Analistul avertizează însă că victoria electorală nu garantează succesul cooperării industriale sau finalizarea procedurilor europene de aprobare. El consideră că un Congres brazilian fragmentat poate limita marja de acțiune a președintelui.

Recomandarea industrială privește prelucrarea mineralelor, dezvoltarea furnizorilor locali și tehnologiile pentru tranziția energetică. Litiul și grafitul sunt relevante pentru baterii și stocarea energiei, dar accesul la resurse nu echivalează cu existența capacităților de procesare sau de fabricare a componentelor. Profilul USGS pentru Brazilia indică, pentru 2024, locul al treilea mondial la producția de grafit și al șaselea la litiu; aceste poziții privesc producția minieră.

Rizzi afirmă că furnizorii chinezi reprezintă peste 89% din importurile braziliene de panouri solare și că investițiile chineze au un rol important în industria locală a vehiculelor electrice. Proporția este cea citată de autor în analiză, fără indicarea acolo a perioadei statistice. Ea privește importurile, nu întreaga piață braziliană sau producția internă de panouri.

Autorul propune ca firmele europene să ofere o integrare industrială locală mai profundă, în locul unor operațiuni limitate la asamblarea finală a componentelor importate. Aceasta este o recomandare strategică a lui Rizzi, nu o descriere valabilă automat pentru toate companiile chineze ori o condiție deja negociată între UE și Brazilia.

Calendarul vamal publicat de Ministerul brazilian al Dezvoltării, Industriei, Comerțului și Serviciilor distinge gradele de asamblare. Pentru vehiculele electrificate montate și semiasamblate, în regim SKD, nivelul de 35% se aplică din iulie 2026, potrivit calendarului publicat; pentru kiturile complet demontate, CKD, de la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede și contingente suplimentare cu taxă zero pentru CKD și SKD, timp de șase luni de la 1 iulie 2026, fără contingente pentru vehiculele montate. Măsurile urmăresc producția locală și nu instituie prin ele însele o preferință pentru firmele europene.

Pe plan comercial, UE și Mercosur au ajuns la un acord politic în decembrie 2024, după negocierile comerciale începute în 2000. Consiliul UE a autorizat la 9 ianuarie 2026 semnarea a două instrumente distincte: Acordul de parteneriat UE–Mercosur (EMPA) și Acordul comercial interimar (iTA). Ambele au fost semnate în Paraguay la 17 ianuarie.

Comisia Europeană și Consiliul confirmă aplicarea provizorie a iTA din 1 mai 2026 între UE și Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Instrumentul acoperă comerțul și angajamente în domeniul investițiilor. Aplicarea provizorie permite funcționarea dispozițiilor sale înainte de încheierea procedurilor pentru intrarea în vigoare; nu dovedește că Parlamentul European și-a dat deja consimțământul.

Acordul de parteneriat este mai larg și include dialogul politic și cooperarea, pe lângă componenta comercială. Spre deosebire de iTA, pentru care nu este necesară ratificarea individuală de către statele membre UE, intrarea deplină în vigoare a EMPA necesită și ratificarea tuturor acestora, alături de celelalte proceduri ale părților. iTA va fi înlocuit de EMPA când acesta din urmă va intra în vigoare.

La 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a adoptat, cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, solicitarea unui aviz al Curții de Justiție privind compatibilitatea acordurilor cu tratatele UE. Parlamentul a anunțat că va continua examinarea textelor, dar că votul pentru acordarea sau refuzarea consimțământului va urma avizului Curții. Consimțământul Parlamentului este necesar pentru încheierea acordurilor de către Consiliu.

Prin urmare, apelul lui Rizzi la sprijin parlamentar pentru legitimitatea politică a acordului nu trebuie confundat cu o condiție prezentată ca neîndeplinită pentru începerea aplicării provizorii: aceasta a început deja în mai. Aplicarea provizorie, consimțământul parlamentar, încheierea acordurilor și ratificările necesare parteneriatului sunt etape diferite.

Separat de cererea de aviz a Parlamentului, Polonia a introdus la 10 mai 2026 o acțiune în anulare împotriva deciziei Consiliului care autorizează semnarea și aplicarea provizorie a iTA. Până la judecarea fondului, Varșovia a cerut suspendarea executării deciziei, invocând legalitatea procedurii și riscuri pentru agricultură, sănătate și mediu.

Prin ordonanța din 29 septembrie 2026, în cauza C‑460/26 R, vicepreședintele Curții a respins cererea de suspendare. Polonia nu demonstrase suficient urgența, respectiv probabilitatea unui prejudiciu grav și ireparabil înainte de soluționarea fondului. Judecătorul nu a mai examinat celelalte condiții cumulative ale măsurilor provizorii. Ordonanța nu tranșează legalitatea deciziei pe fond și nu reprezintă avizul cerut separat de Parlament.

În motivare, Curtea arată că lipsa unor clauze care să impună aceleași standarde de producție nu înlătură normele UE aplicabile produselor importate, inclusiv cele sanitare și fitosanitare și limitele pentru reziduuri. Uniunea poate bloca produse neconforme și utiliza măsuri de urgență sau de salvgardare în condițiile aplicabile. Aceasta nu echivalează cu o concluzie că toate metodele de producție din Mercosur sunt identice celor din UE.

Dimensiunea economică a relației este de aproximativ 109,4 miliarde de euro în comerțul cu bunuri din 2025: exporturi ale UE de 53,3 miliarde de euro și exporturi ale celor patru state Mercosur către UE de 56,1 miliarde, potrivit Comisiei. Sunt date pentru ansamblul celor patru parteneri, nu numai pentru Brazilia. UE este al doilea partener comercial al acestui grup pentru bunuri, după China și înaintea Statelor Unite.

În exporturile europene către cele patru țări, mașinile și echipamentele reprezintă 21,5%, produsele chimice și farmaceutice 25,4%, iar echipamentele de transport 11,8%, conform datelor Comisiei pentru 2025. Rizzi susține că investițiile locale ar trebui să completeze accesul comercial, astfel încât relația să producă valoare adăugată și în Brazilia.

Analistul cere și o atenție mai mare pentru Mercosur în viitorul instrument Global Europe, propus pentru bugetul UE 2028–2034. El apreciază că resursele mobilizate prin Global Gateway în 2021–2024 pentru America Latină nu reflectă suficient importanța strategică atribuită regiunii și recomandă folosirea relațiilor diplomatice ale unor capitale precum Roma și Madrid pentru dezvoltarea parteneriatelor industriale.

Global Europe se află în procedură legislativă: Consiliul a adoptat un mandat parțial de negociere la 16 iunie 2026, iar bugetul programului depinde de acordul final asupra cadrului financiar multianual. Analiza lui Rizzi nu anunță o sumă nouă aprobată pentru Brazilia sau un program industrial convenit cu Brasília. Noutatea știrii este recomandarea autorului după alegeri, într-o relație comercială al cărei acord interimar funcționează provizoriu, iar procedurile de aprobare continuă.