Eurodeputatele Sophie Wilmès și Tineke Strik cer ca reforma electorală din Ungaria să consolideze pluralismul politic și reprezentarea proporțională. La conferința de presă din 28 octombrie de la Budapesta, Wilmès a avertizat că majoritățile parlamentare de două treimi ar trebui să fie excepția, iar Strik a cerut ca noua lege electorală să se aplice de la următoarele alegeri naționale.
Pe scurt
-
Wilmès și Strik cer o reprezentare politică mai proporțională și consultări largi pentru reforma electorală și viitoarea Constituție. Strik vrea ca noile reguli electorale să se aplice la următorul scrutin național.
-
Wilmès susține că majoritățile parlamentare de două treimi ar trebui să fie excepția. Instituțiile trebuie să rămână independente indiferent de cine guvernează.
-
Limita mandatelor este deja prevăzută în Legea fundamentală: nu mai pot fi alese persoanele cu cel puțin 12 ani de mandat parlamentar cumulat sau alese în cel puțin trei scrutine. Mandatele în curs sunt protejate de o regulă tranzitorie. Wilmès a exprimat preocupări, fără o concluzie definitivă a delegației.
-
Comisia de la Veneția urmează să examineze amendamentul constituțional din 2026 și întrebări despre viitoarea Constituție. Discutarea și adoptarea opiniei sunt programate pentru 11–12 decembrie, fără concluzii deja anunțate.
-
Opinia electorală a Comisiei de la Veneția din iunie 2025 privește modificările din 2024. Ea cere consultări, garanții pentru egalitatea votului și o reformă făcută suficient de devreme înaintea alegerilor următoare; nu este avizul asupra schimbărilor constituționale din 2026.
Cele două eurodeputate au prezentat concluzii preliminare după misiunea parlamentară din 26–28 octombrie. Wilmès, din grupul Renew Europe, a condus delegația și prezidează grupul LIBE pentru monitorizarea democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale. Strik, din grupul Verzilor/ALE, este raportoarea Parlamentului pentru procedura articolului 7 privind Ungaria. În discuțiile despre alegeri, accentul lor a căzut pe reguli care să ofere garanții și atunci când se schimbă majoritatea politică.
Wilmès a legat viitoarea Constituție și reforma electorală de prevenirea concentrării puterii. Miza majorității de două treimi este concretă: în Ungaria, adoptarea sau modificarea Legii fundamentale cere votul a două treimi din totalul deputaților. Pentru legile numite «cardinale», din domenii stabilite de Constituție, pragul este de două treimi din deputații prezenți. Sunt reguli de vot diferite, chiar dacă folosesc aceeași fracție.
Strik a insistat ca noua lege electorală să poată fi aplicată la următoarele alegeri naționale și a cerut consultări cu cetățenii, experții, organizațiile neguvernamentale și organismele internaționale. Obiectivul enunțat de ea este revenirea la o democrație caracterizată de pluralism și reprezentare proporțională, în care opțiunile alegătorilor să se reflecte mai echilibrat în reprezentarea parlamentară.
Separat, Wilmès a exprimat rezerve față de limitarea mandatelor deputaților. Întrebată despre limita de trei mandate, a subliniat că exercitarea puterii legislative ridică probleme diferite de cele ale funcțiilor executive. Ea a recunoscut argumentul reînnoirii vieții politice, dar a precizat că delegația a ascultat punctele de vedere și nu a ajuns la o concluzie asupra acestei măsuri.
Restricția a fost introdusă prin amendamentul constituțional adoptat la 13 iulie 2026. Legea fundamentală prevede că nu mai pot fi alese în Parlament persoanele care au exercitat în total cel puțin 12 ani de mandat parlamentar sau care au fost alese în cel puțin trei scrutine. Cele două criterii sunt alternative. O dispoziție tranzitorie protejează mandatele existente la intrarea în vigoare a amendamentului; restricția privește eligibilitatea pentru o nouă alegere.
Schimbările sunt și în atenția Comisiei de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pentru drept constituțional. Printr-o scrisoare din 23 septembrie, ministra justiției Márta Görög a cerut o opinie asupra celui de-al 17-lea amendament la Legea fundamentală și asupra a trei întrebări referitoare la viitoarea Constituție și procedura adoptării ei. Potrivit anunțului oficial, proiectul de opinie este programat pentru discutare și adoptare la sesiunea din 11–12 decembrie 2026. Rezultatul acestei evaluări nu este încă stabilit.
O opinie anterioară, adoptată la 13–14 iunie 2025 și publicată la 16 iunie, analizase legea care a modificat regulile electorale în 2024. Comisia critica lipsa consultărilor și a expertizei independente la redesenarea circumscripțiilor. Egalitatea ponderii votului între circumscripții, tratată în acel document, este distinctă de proporționalitatea dintre voturile partidelor și mandatele lor.
În opinia din 2025, Comisia recomanda o reformă după alegerile din 2026, realizată cu cel puțin un an înaintea scrutinului următor. Pentru schimbări mai târzii, documentul cere consens între guvern și opoziție, consultări publice ample și respectarea standardelor electorale internaționale. Recomandarea privește stabilitatea regulilor și încrederea în proces, fără să constituie o evaluare a amendamentului adoptat în iulie 2026.
Pozițiile prezentate de Wilmès și Strik la Budapesta rămân evaluări preliminare ale delegației, care își va prezenta constatările comisiei LIBE. Ele nu reprezintă o poziție definitivă adoptată de întregul Parlament European și nu schimbă prin ele însele legislația ungară.
