Ursula von der Leyen a propus joi, 29 octombrie, la Montréal, o asociere mai strânsă a Canadei cu Uniunea Europeană, bazată pe coordonarea politicilor, cooperare instituțională și participare mai amplă la programe europene. Președinta Comisiei a reluat ideea unui „membru asociat”, fără aderare la UE, deși această formulă a fost eliminată din proiectul declarației summitului, potrivit Reuters, în urma obiecțiilor mai multor guverne europene.
Pe scurt
-
Propunerea prezentată la evenimentul organizat de C.D. Howe Institute are trei componente: coordonarea politicilor, cooperarea dintre instituții și apropierea programelor europene și canadiene.
-
Von der Leyen vizează inteligența artificială, clima, energia și securitatea, precum și colaborarea între executivul european și guvernul canadian, parlamente și instanțe.
-
Comisia dorește o implicare mai amplă a Canadei în Erasmus+ și în viitoarea generație a Horizon Europe. Canada participă deja, din 2024, la pilonul II al actualului program de cercetare.
-
Potrivit Reuters, Germania și alte state au contestat formula de „membru asociat”. Proiectul declarației summitului vorbește despre o asociere tot mai strânsă, care urmează să fie definită până la summitul din 2027.
-
Președinta Comisiei a anunțat că acordul privind accesul Canadei la infrastructura europeană de supercalcul urma să fie finalizat la 30 octombrie; discursul nu echivalează cu semnarea sa.
-
Summitul UE–Canada are loc la Montréal în 29–30 octombrie. Propunerea de asociere nu acordă automat Canadei drepturi de vot sau reprezentare în instituțiile UE.
În discursul susținut la Mount Royal Club, la un eveniment organizat de C.D. Howe Institute împreună cu Max Bell School of Public Policy, von der Leyen a descris o „asociere fără aderare”. Președinta Comisiei a spus că apropierea ar putea merge mai departe decât formele de cooperare dezvoltate până acum de UE cu partenerii săi din afara Europei.
Prima componentă este coordonarea politicilor. Inteligența artificială, clima, energia și securitatea ar urma să devină domenii de colaborare mai strânsă. A doua privește guvernanța: mai multă muncă în comun între Comisie și guvernul canadian, cu posibilitatea extinderii cooperării la parlamente și instanțe. Discursul nu stabilește însă structuri de decizie comune sau drepturi instituționale noi.
A treia componentă este participarea la programe. Von der Leyen a anunțat intenția de a aprofunda implicarea Canadei în Erasmus+, de a consolida participarea sa la viitoarea generație a Horizon Europe și de a coopera în domeniul competențelor și calificărilor, pentru a facilita activitatea profesioniștilor pe ambele maluri ale Atlanticului.
Canada este deja asociată la pilonul II al Horizon Europe din iulie 2024, ceea ce permite organizațiilor canadiene să participe la proiecte colaborative în condiții comparabile cu cele din UE. Propunerea din Montréal privește aprofundarea relației, inclusiv în viitorul program, nu prima deschidere a cercetării europene către Canada.
Formula politică de „membru asociat” rămâne însă disputată. Reuters a relatat, pe baza proiectului declarației comune și a discuțiilor cu diplomați, că Germania a condus obiecțiile unor guverne față de un concept fără un statut juridic definit. Textul pregătit pentru summit folosește în schimb ideea unei asocieri tot mai strânse și prevede continuarea lucrărilor până la reuniunea bilaterală din 2027.
Această relatare privește un proiect care urmează să fie prezentat la încheierea summitului, nu un acord nou deja intrat în vigoare. Cooperarea propusă nu oferă prin ea însăși Canadei vot în Consiliu sau mandate în Parlamentul European. Drepturile, obligațiile și eventualele contribuții financiare ar trebui stabilite prin instrumentele aplicabile fiecărui domeniu.
Von der Leyen a legat apropierea de construirea unei „Alianțe pentru viitor”, menită să întărească securitatea economică și lanțurile de aprovizionare. Ea a propus investiții comune sau complementare, cu implicarea băncilor de investiții, de export și de infrastructură, precum și colaborare de-a lungul lanțului materiilor prime critice, de la extracție și prelucrare până la reciclare.
În domeniul inteligenței artificiale, președinta Comisiei a anunțat că un acord pentru accesul Canadei la infrastructura europeană de supercalcul urma să fie finalizat vineri, 30 octombrie. Obiectivul prezentat este accesul industriei, întreprinderilor noi și cercetătorilor canadieni la aceste capacități, inclusiv pentru antrenarea modelelor AI. Este un anunț privind o etapă viitoare, distinct de crearea unui statut general de asociere.
Relația pornește de la acorduri și mecanisme deja existente. CETA se aplică provizoriu din septembrie 2017, iar cooperarea acoperă cercetarea, securitatea și apărarea. În discurs, von der Leyen a invocat participarea Canadei la instrumentul european SAFE și colaborarea pentru Ucraina și Arctica.
Summitul din 29–30 octombrie îi reunește pe premierul Mark Carney, președinta Comisiei și președintele Consiliului European, António Costa. Rezultatele oficiale și declarația comună sunt așteptate la încheierea reuniunii; discursul din prima zi stabilește ambiția Comisiei, fără a încheia negocierile asupra viitorului cadru.
