După 18 luni de cercetare, intervenții directe și colaborare transnațională, proiectul european HEART – Abilitare Holistică și Acces pentru Reziliență și Transformare (Holistic Empowerment and Access for Resilience and Transformation) ajunge la final cu soluții testate pentru sprijinirea femeilor refugiate din Ucraina și cu recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor de integrare și protecție.Implementat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom), în parteneriat cu Hungarian Interchurch Aid (HIA) din Ungaria, proiectul co-finanțat cu 583.323 de euro de către Comisia Europenă a urmărit dezvoltarea unor modele de intervenție care să răspundă simultan nevoilor de siguranță, incluziune socială și independență economică ale femeilor refugiate.
„Proiectul HEART a pornit de la o realitate adesea insuficient abordată: integrarea nu înseamnă doar acces la un serviciu sau obținerea unui loc de muncă, ci și capacitatea unei persoane de a lua decizii în siguranță, de a-și cunoaște drepturile și de a-și construi un parcurs independent. După 18 luni de implementare, proiectul se încheie cu rezultate concrete în sprijinirea femeilor refugiate din Ucraina și cu o serie de analize, instrumente și recomandări care pot contribui la dezvoltarea unor intervenții mai eficiente în România și în alte state membre ale Uniunii Europene. Aceste rezultate au fost posibile datorită dedicării echipei AIDRom, colaborării cu partenerii de la Hungarian Interchurch Aid și implicării instituțiilor, organizațiilor și specialiștilor care ne-au fost alături. Tuturor le adresăm mulțumirile noastre pentru contribuția la un proiect ale cărui rezultate și lecții învățate vor continua să fie relevante și după încheierea implementării”, a declarat Zoltani Katalin, secretar executiv al AIDRom.
De la identificarea nevoilor la sprijin concret pentru femeile refugiate
Proiectul HEART a pornit de la o cercetare multisectorială realizată în România, cu participarea a 100 de femei refugiate din Ucraina, pentru a înțelege mai bine dificultățile cu care acestea se confruntă în procesul de integrare. Cercetarea a analizat accesul la servicii sociale și medicale, condițiile de locuire, oportunitățile de angajare, siguranța personală și riscurile asociate violenței de gen. Rezultatele au evidențiat că dificultățile întâmpinate de femeile refugiate sunt adesea interdependente. Lipsa unui loc de muncă stabil poate limita accesul la o locuință adecvată, în timp ce barierele lingvistice, responsabilitățile de îngrijire a copiilor sau necunoașterea procedurilor administrative pot îngreuna accesul la servicii și oportunități profesionale. În aceste condiții, intervențiile izolate riscă să ofere doar soluții temporare. Pornind de la aceste constatări, AIDRom a dezvoltat activități de informare, consiliere, asistență socială și orientare profesională, completate de intervenții de protecție și prevenire a violenței de gen. Sprijinul a fost adaptat situației fiecărei beneficiare, cu accent pe dezvoltarea autonomiei și a capacității de a lua decizii informate.
Printre principalele rezultate ale activităților desfășurate de AIDRom în cadrul proiectului HEART se numără:
- 155 de femei participante la 25 de sesiuni de abilitare, dedicate cunoașterii drepturilor, siguranței personale, prevenirii violenței de gen și consolidării capacității de a gestiona independent situațiile dificile;
- 31 de femei sprijinite prin management individualizat de caz, în cadrul a 93 de sesiuni, pentru identificarea nevoilor și facilitarea accesului la servicii și măsuri de protecție;
- 139 de sesiuni individuale de asistență socială, pentru sprijin în rezolvarea dificultăților administrative, sociale și de acces la servicii esențiale;
- 45 de femei aflate în căutarea unui loc de muncă, care au participat la opt sesiuni de conectare cu reprezentanți ai pieței muncii;
- 20 de femei care au beneficiat de sprijin individualizat pentru angajare, inclusiv pregătirea CV-urilor, a candidaturilor și a interviurilor;
- 120 de femei implicate în activități de prevenire a violenței de gen, precum și zece supraviețuitoare ale violenței de gen care au beneficiat de management individualizat de caz.
Dincolo de indicatorii cantitativi, activitățile au urmărit consolidarea încrederii beneficiarelor în propriile capacități, îmbunătățirea accesului la informații și servicii și reducerea dependenței de sprijinul de urgență.
Integrarea profesională, dincolo de identificarea unui loc de muncă
Autonomia economică a reprezentat una dintre direcțiile importante ale proiectului. În cadrul activităților dedicate integrării pe piața muncii, participantele au primit informații despre drepturile angajaților, procedurile de recrutare, pregătirea documentelor necesare angajării și oportunitățile de dezvoltare profesională. Sprijinul a inclus atât sesiuni colective, cât și consiliere individualizată, pentru femeile care aveau nevoie de îndrumare suplimentară în pregătirea candidaturilor, identificarea locurilor de muncă potrivite sau comunicarea cu potențialii angajatori.
Proiectul a explorat și posibilitățile de dezvoltare a unor activități independente generatoare de venituri, ținând cont de competențele, experiența profesională și responsabilitățile familiale ale beneficiarelor. Experiența HEART a arătat că integrarea economică durabilă presupune corelarea măsurilor de ocupare cu accesul la locuire, servicii medicale, educație, îngrijirea copiilor și consiliere socială. În absența acestor condiții, chiar și persoanele cu experiență profesională și motivație pentru angajare pot întâmpina dificultăți în obținerea și păstrarea unui loc de muncă.
Prevenirea violenței de gen și consolidarea mecanismelor de protecție
O componentă esențială a proiectului HEART a vizat prevenirea și combaterea violenței de gen, cu accent pe informarea femeilor refugiate, identificarea situațiilor de risc și facilitarea accesului la servicii specializate. Activitățile au abordat drepturile femeilor, formele de violență și abuz, mecanismele de protecție disponibile în România și modalitățile prin care persoanele afectate pot solicita sprijin în condiții de siguranță și confidențialitate. În paralel, AIDRom a urmărit consolidarea cooperării dintre instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și profesioniștii implicați în prevenirea și gestionarea cazurilor de violență de gen. Două sesiuni de dialog și formare au reunit 36 de reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor relevante, oferind un cadru pentru discutarea dificultăților întâlnite în practică și a posibilităților de îmbunătățire a intervențiilor. Proiectul a inclus și o componentă dedicată comunicării publice responsabile. 11 jurnaliști au participat la activități de formare privind reflectarea etică a violenței de gen, cu accent pe protejarea identității și demnității supraviețuitoarelor, evitarea stereotipurilor și prezentarea corectă a informațiilor despre serviciile de sprijin disponibile.
O altă componentă a proiectului HEART a vizat monitorizarea și analiza discursului public privind violența de gen și integrarea refugiaților din Ucraina, realizată de AIDRom în România și de partenerul HIA în Ungaria. În România, analiza a evidențiat un contrast semnificativ: deși violența împotriva femeilor beneficiază de o vizibilitate mediatică ridicată, experiențele și vulnerabilitățile specifice femeilor refugiate din Ucraina sunt aproape absente din dezbaterea publică. O marginalizare similară a fost identificată și în Ungaria, în pofida diferențelor dintre cele două spații mediatice. Această monitorizare lunară a indicat faptul că vizibilitatea unei probleme sociale nu garantează și reprezentarea tuturor persoanelor afectate, prevenirea violenței de gen și integrarea refugiaților având nevoie de o comunicare publică susținută, care să depășească relatarea incidentelor izolate sau prezentarea refugiaților exclusiv ca beneficiari ai asistenței și să recunoască femeile refugiate ca persoane cu drepturi, competențe și capacitatea de a contribui activ la comunitățile în care trăiesc.
România și Ungaria: experiențe diferite, provocări comune
Caracterul transnațional al proiectului HEART a permis valorificarea experienței AIDRom și Hungarian Interchurch Aid în sprijinirea persoanelor refugiate din Ucraina și analizarea unor modele de intervenție dezvoltate în contexte instituționale și sociale diferite. Cercetarea și activitățile proiectului au urmărit patru domenii prioritare: prevenirea violenței de gen, accesul la servicii, locuirea și integrarea profesională. Aceste domenii au fost abordate atât din perspectiva dificultăților întâmpinate de beneficiare, cât și a capacității instituțiilor și organizațiilor de a oferi răspunsuri coordonate.Colaborarea dintre parteneri a inclus schimburi de experiență, activități comune de analiză și dezvoltarea unor instrumente menite să faciliteze transferul bunelor practici. O atenție distinctă a fost acordată oportunităților de abilitare economică și dezvoltării unor modele de sprijin pentru femeile refugiate interesate să își valorifice competențele prin activități generatoare de venituri.
Prin această abordare, HEART a urmărit ca experiențele acumulate în România și Ungaria să poată fi transformate în recomandări și instrumente utile și altor organizații, instituții sau inițiative europene care lucrează cu persoane refugiate.
Ce rămâne după HEART: instrumente, recomandări și experiență pentru intervenții viitoare
Una dintre contribuțiile proiectului este documentarea relației dintre nevoile individuale ale femeilor refugiate și obstacolele structurale care influențează integrarea. Experiența intervențiilor directe, cercetarea socială, dialogul cu instituțiile și feedbackul beneficiarelor au oferit o perspectivă mai amplă asupra condițiilor necesare pentru ca sprijinul acordat să producă rezultate durabile. În acest proces, 64 de beneficiare au oferit feedback asupra serviciilor și activităților la care au participat. Opiniile colectate au contribuit la evaluarea intervențiilor și la identificarea unor nevoi care necesită în continuare atenție, inclusiv accesul la servicii de sănătate, protecție și sprijin pentru integrarea pe termen lung.
Printre direcțiile evidențiate de experiența HEART se numără necesitatea unor servicii de informare accesibile lingvistic, îmbunătățirea cooperării dintre instituții și organizațiile societății civile, corelarea măsurilor de integrare profesională cu serviciile sociale și dezvoltarea unor mecanisme de sprijin adaptate persoanelor care se confruntă simultan cu mai multe forme de vulnerabilitate. Proiectul a urmărit, de asemenea, structurarea experiențelor și a lecțiilor învățate în instrumente și recomandări care să sprijine dezvoltarea unor intervenții mai coerente și mai eficiente în domeniile analizate.
„Încheierea HEART marchează finalizarea unei etape de cercetare, testare și cooperare, dar nu și dispariția provocărilor cu care se confruntă femeile refugiate din Ucraina. Rezultatele proiectului evidențiază importanța continuității serviciilor de sprijin, a cooperării dintre actorii publici și neguvernamentali și a unor politici de integrare care să țină cont de legătura dintre siguranța personală, accesul la drepturi și independența economică”, afirmă Cătălina Cătuți, manager proiecte AIDRom.
Pentru AIDRom, experiența acumulată în cadrul HEART reprezintă o resursă pentru dezvoltarea viitoarelor programe de asistență, protecție și incluziune socială, precum și pentru consolidarea parteneriatelor care pot contribui la îmbunătățirea răspunsului oferit persoanelor refugiate în România.
Proiectul Abilitare Holistică și Acces pentru Reziliență și Transformare (HEART)* a fost derulat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom, în parteneriat cu Ajutorul Interbisericesc Maghiar (Hungarian Interchurch Aid – HIA), în cadrul apelului de finanțare ESF-SI-2024-UA-01 – „Abordări inovatoare pentru atenuarea consecințelor sociale ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în țările UE”.
