Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) lucrează la un mecanism prin care datele despre comerțul ilegal cu tutun, deja înregistrate de autorități în sistemele naționale, să poată fi transferate automat către oficiul european. Scopul este ca funcționarii să nu mai introducă aceleași informații a doua oară, a explicat Ernesto Bianchi, directorul OLAF responsabil de venituri și operațiuni internaționale, în comisia pentru control bugetar a Parlamentului European, la 3 noiembrie.
Pe scurt
-
OLAF lucrează la preluarea automată a datelor deja raportate în sistemele naționale, pentru ca autoritățile să nu introducă aceleași informații de două ori. Ernesto Bianchi a explicat mecanismul în comisia CONT, la 3 noiembrie.
-
Proiectul urmărește simplificarea schimbului de informații în combaterea comerțului ilegal cu tutun. Nu a fost anunțată lansarea unui sistem operațional și nici o dată pentru conectarea bazelor de date naționale.
-
OLAF vrea să combine mai bine informațiile vamale și administrative cu cele despre rețelele infracționale. Accesul la informațiile din anchetele penale rămâne supus unor limite, inclusiv pentru OLAF.
-
Viitorul hub vamal european ar putea lega informațiile antifraudă de analiza riscurilor vamale. Calendarul hubului este distinct de proiectul de transfer automat descris de Bianchi.
-
Curtea de Conturi Europeană a constatat date fragmentate, cooperare inegală între state și lipsa unei evaluări sistematice a rezultatelor. Auditul a inclus autorități din România, Belgia, Spania și Polonia.
Bianchi a prezentat simplificarea raportărilor ca pe o activitate deja începută, în răspunsul OLAF la un audit privind combaterea comerțului ilegal cu tutun. Nu a anunțat însă punerea în funcțiune a unui sistem nou, un termen pentru transferurile automate sau lista bazelor de date care ar urma să fie conectate. Mecanismul descris ar evita dublarea muncii de raportare; intervenția sa nu a anunțat eliminarea unei obligații legale de a furniza informații.
Pentru autoritățile naționale, problema este una practică: informația poate exista într-o bază de date internă, dar transmiterea ei către OLAF cere încă o operațiune de raportare. Bianchi a spus că astfel de cerințe pot descuraja cooperarea și consumă resurse într-un moment în care administrațiile vamale sunt solicitate de numeroase operațiuni, fără o creștere corespunzătoare a capacității lor.
Discuția a pornit de la raportul special al Curții de Conturi Europene, care a constatat că informațiile despre piața ilegală a tutunului sunt fragmentate și nu permit o estimare fiabilă a dimensiunii și impactului acesteia. Auditorii au analizat acțiunile Comisiei și ale autorităților naționale din perioada 2023–2025, cu verificări în Belgia, Spania, Polonia și România. Au identificat și diferențe în cooperarea dintre state, precum și lipsa unei evaluări sistematice a efectelor măsurilor europene.
Curtea recomandă, între altele, sprijinirea statelor pentru transferuri electronice automate de date și o mai bună partajare a informațiilor necesare OLAF. Pentru această recomandare, auditorii indică anul 2029 ca termen de implementare. Acesta este termenul propus de audit, nu o dată de lansare anunțată de Bianchi pentru mecanismul descris în Parlament.
Raportul citează o estimare a Comisiei potrivit căreia comerțul ilegal cu tutun provoacă pierderi anuale de venituri de circa 13 miliarde de euro pentru UE și statele membre. Cifra trebuie citită alături de constatarea auditorilor că lipsesc estimări suficient de fiabile pentru întreaga piață. Nu reprezintă un nou bilanț al pierderilor din 2026.
În răspunsurile sale, Bianchi a insistat asupra legăturii dintre informațiile administrative și cele operative. Datele vamale pot descrie circulația mărfurilor, în timp ce informațiile din anchete pot arăta cine organizează producția clandestină sau contrabanda. Conectarea lor este importantă pentru a reconstrui activități care traversează mai multe țări și instituții.
Acest schimb are și limite juridice. Bianchi a precizat că OLAF nu are acces liber la informațiile din anchetele penale și că oficiul lucrează cu Europol pentru a găsi soluții practice. Cooperarea trebuie să țină cont de competențele diferite ale autorităților vamale, poliției și procurorilor, inclusiv ale Parchetului European.
Un al doilea instrument avut în vedere este viitorul hub vamal european, platforma comună de date creată prin reforma vamală a UE. Bianchi consideră că aceasta ar putea susține un circuit în care informațiile obținute de OLAF alimentează analiza riscurilor vamale, iar rezultatele analizei ajută, la rândul lor, activitatea antifraudă. El a legat această posibilitate de cooperarea cu noua Autoritate Vamală a UE și de forma concretă pe care o va lua platforma.
Hubul și autoritatea vamală au deja un cadru juridic, prin noul Cod vamal al Uniunii adoptat în septembrie 2026. Potrivit calendarului prezentat de Consiliu, autoritatea, cu sediul la Lille, începe activitatea în 2027, iar folosirea hubului devine obligatorie pentru comerțul electronic la 1 iulie 2028 și pentru toți comercianții la 1 martie 2034. Regulamentul prevede și utilizarea voluntară a capacităților hubului de la 1 martie 2031.
Acest calendar privește infrastructura vamală și obligațiile comercianților, în timp ce transferul automat către OLAF urmărește evitarea raportării repetate de către autorități. Cele două direcții pot contribui la un schimb mai bun de date, dar nu sunt același mecanism. Accesul OLAF, Europol și Parchetului European la datele hubului este, la rândul său, supus condițiilor și garanțiilor prevăzute de regulament.
Bianchi a susținut că rezultatele cooperării trebuie urmărite și în operațiunile desfășurate împreună, prin capacitatea de a identifica rețele și de a le opri activitatea. El a invocat însă independența Parchetului European pentru a explica de ce o evaluare a activității tuturor organismelor implicate nu poate fi făcută pur și simplu de Comisie. Simplificarea raportărilor este, în această abordare, un mijloc de a pune mai repede informația existentă la dispoziția autorităților care pot interveni.
