Comisia Europeană propune alianțe școlare europene și un certificat pilot de alfabetizare AI pentru elevii de 15 ani

Comisia Europeană propune alianțe pe termen lung între școli din țări diferite și pregătește un certificat pilot de alfabetizare în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani, din anul școlar 2027/2028. Pachetul privind educația și competențele, prezentat la 5 noiembrie, combină sprijinul pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor cu măsuri pentru profesori și modernizarea formării profesionale. Pregătirea alianțelor ar urma să primească sprijin Erasmus+ în 2027, iar extinderea la până la 100 de alianțe noi anual din 2028 depinde de deciziile asupra următorului buget multianual al UE.

Alianțele școlare europene ar reuni școli și autorități responsabile de educație din mai multe state membre în jurul unui plan comun de îmbunătățire a rezultatelor. Fiecare parteneriat ar urmări progrese măsurabile în cel puțin una dintre cele cinci competențe de bază: alfabetizare, matematică, științe, competențe digitale sau cetățenie. Autoritățile ar participa de la început, pentru ca practicile care dau rezultate să poată fi extinse și în alte școli. Propunerea acordă atenție școlilor dezavantajate, inclusiv celor din zone rurale și izolate, care ar avea nevoie de sprijin administrativ și de timp pentru cooperare.

Erasmus+ ar sprijini pregătirea școlilor și a autorităților în 2027. Pentru perioada care începe în 2028, Comisia urmărește până la 100 de alianțe noi pe an, cu posibilitatea folosirii mai multor surse de finanțare pentru extindere și continuitate. Planurile naționale și regionale de parteneriat propuse pentru viitorul buget european ar putea contribui la acest sprijin. Amploarea inițiativei depinde însă de deciziile asupra cadrului financiar 2028–2034.

Pachetul vine pe fondul declinului competențelor de bază. În analiza Comisiei asupra rezultatelor PISA 2025, 33,9% dintre elevii de 15 ani din UE nu ating nivelul minim la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe. Ținta europeană pentru 2030 este reducerea ponderii sub 15% în fiecare dintre cele trei domenii. Evaluarea descrie și asocieri între rezultate mai slabe, distragerea atenției prin instrumente digitale, folosirea necritică a AI, implicarea mai redusă a părinților și lipsa profesorilor. Datele PISA nu permit însă stabilirea unei relații cauzale între acești factori și declinul rezultatelor.

Pentru activitatea la clasă, propunerea privind competențele de bază recomandă identificarea timpurie a nevoilor de învățare și folosirea evaluărilor pentru adaptarea predării. Sunt avute în vedere pregătirea frecventă, individuală sau în grupuri mici, mentoratul și timpul suplimentar pentru recuperare ori aprofundare. Sprijinul ar trebui să ajungă atât la elevii care întâmpină dificultăți, cât și la cei cu rezultate ridicate, care au nevoie de sarcini mai complexe. Instrumentele digitale și AI ar urma să fie folosite în funcție de vârstă, când există o justificare pedagogică și sub controlul profesorilor.

Măsurile privesc și problemele care depășesc sala de clasă. Școlile ar colabora cu familiile și cu serviciile sociale și de sănătate atunci când absențele, starea de bine sau dezavantajul economic afectează învățarea. O rețea europeană de servicii de consiliere și sprijin este programată pentru primul trimestru din 2027. Ea ar conecta structurile naționale și ar reuni expertiză în conducerea școlilor, sprijin socioemoțional, tehnologii digitale și AI și cooperarea cu părinții. Comisia plasează primele 30 de servicii regionale în 2028, cu sprijin Erasmus+, pentru a oferi școlilor îndrumare adaptată nevoilor locale.

Certificatul pilot de alfabetizare AI este destinat elevilor de 15 ani și ar urma să fie testat din anul școlar 2027/2028. Comisia intenționează să elaboreze până la jumătatea anului 2027 obiective de învățare adecvate vârstei și orientări pentru evaluare, pornind de la cadrul comun UE–OCDE pentru învățământul primar și secundar. Alfabetizarea AI presupune înțelegerea modului în care funcționează aceste instrumente, a posibilităților, limitelor și riscurilor lor, precum și capacitatea de a decide când este potrivită utilizarea lor. Pachetul prevede și resurse multilingve pentru elevi și profesori și sprijin pentru introducerea acestor competențe în sistemele naționale.

Pentru infrastructura digitală, opt state membre au constituit consorțiul EDU-EDIC, printr-o decizie a Comisiei adoptată la 3 noiembrie. Țările de Jos, Franța, Spania, Grecia, Croația, Slovenia, Finlanda și Belgia urmăresc dezvoltarea unor servicii digitale și instrumente AI de încredere pentru educație, schimbul securizat de date și reducerea dependenței de furnizori din afara UE. Consorțiul este condus și finanțat de țările participante, iar alte state membre pot adera ulterior, ca membre sau observatoare. Înființarea lui creează structura de cooperare; serviciile comune urmează să fie dezvoltate.

În 2027, Comisia intenționează să propună și un angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor, pe care școlile să îl poată adapta contextului național și local. Acesta ar oferi instrumente și îndrumări pentru siguranța online, timpul petrecut în fața ecranelor, somn și echilibrul dintre activitățile digitale și cele din afara mediului online. Părinții și elevii ar participa la stabilirea acestor practici.

Pentru a atrage profesori și a-i păstra în sistem, propunerea privind profesia didactică vizează condițiile de muncă, autonomia și dezvoltarea profesională. Statele sunt invitate să evalueze în ce măsură salariile și condițiile de angajare împiedică recrutarea și păstrarea cadrelor calificate, să reducă sarcinile administrative și să asigure timp pentru pregătirea lecțiilor, evaluare și colaborare. Pentru debutanți sunt recomandate programe structurate de integrare și mentorat, cu sprijin pentru cei care îi îndrumă.

În privința AI, documentul cere păstrarea controlului uman și implicarea profesorilor în deciziile privind introducerea tehnologiei, inclusiv protejarea lor față de monitorizarea algoritmică intruzivă. Academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice vor fi reorientate în 2027, sub formula Teacher Academies 2.0, în special către profesorii debutanți și directorii de școli. Formarea ar pune accent pe utilizarea pedagogică a tehnologiei, predarea în clase cu nevoi și medii diferite și conducerea școlii prin colaborare.

Strategia europeană de educație și formare profesională prevede testarea, în 2027, a unui accelerator sectorial de formare. Pilotul ar folosi conținut deja dezvoltat în inițiative europene de competențe, pentru module scurte și flexibile pe care furnizorii le pot adăuga programelor naționale. Furnizorii de formare, companiile, partenerii sociali și autoritățile ar testa atât predarea conținutului comun, cât și certificarea competențelor în sistemele naționale. Modulele ar completa calificările naționale.

Separat, parteneriatele dintre instituțiile de formare și firme ar oferi acces comun la echipamente moderne și spații de pregătire practică. Pregătirea lor începe în 2027, iar sprijinul prin Fondul european pentru competitivitate propus de Comisie este prevăzut din 2028, sub rezerva negocierilor bugetare. O platformă europeană pentru mobilitatea cursanților și ucenicilor este programată pentru 2028, cu dezvoltarea informatică în 2027. Ea ar ajuta furnizorii de formare și angajatorii să găsească parteneri și să organizeze stagii în străinătate.

Comisia invită Consiliul UE să examineze și să adopte cele două propuneri de recomandare, privind competențele de bază și profesia didactică. Recomandările ar oferi orientări fără caracter obligatoriu, iar statele păstrează responsabilitatea pentru conținutul predării, recrutare și organizarea sistemelor de educație. Aplicarea măsurilor va depinde de alegerile și resursele naționale. Pentru inițiativele europene care se extind din 2028, finanțarea și amploarea sprijinului rămân legate de viitorul buget multianual.