Asociația Forestierilor din România (ASFOR) atrage atenția asupra rolului pe care pădurile îl au în bilanțul climatic al țării. Cel mai recent scorecard de mediu compară România cu media Uniunii Europene, cu Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia. Datele provin de la Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană și sunt actualizate la 1 noiembrie 2026.
La emisiile nete de gaze cu efect de seră pe locuitor, România are 3,4 tone CO2e, față de 6,2 tone media europeană. Este cel mai bun rezultat din grupul de comparație. Fără sectorul LULUCF (utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura), emisiile României urcă la 5,0 tone pe locuitor. Diferența de 1,6 tone se datorează, în cea mai mare parte, pădurilor.
O contribuție de 13% la absorbția netă a UE
Pădurile României absorb 31 de milioane de tone de CO2 pe an. Cifra reprezintă circa 13% din absorbția netă a întregii Uniuni Europene, deși România are puțin peste 4% din populația ei. Pe locuitor, pădurea românească absoarbe de peste trei ori mai mult decât media europeană.
Contribuția are greutate la nivel european. Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește ca, până în 2030, sectorul LULUCF să absoarbă 310 milioane de tone de CO2 pe an la nivelul Uniunii. În prezent, absorbția netă a UE este de aproximativ 231 de milioane de tone.
Celelalte capitole ale aceluiași scorecard arată un tablou diferit:
- România reciclează 12,4% din deșeurile municipale, față de ținta de 55% stabilită pentru 2025;
- aproximativ trei sferturi din deșeuri ajung la depozitare;
- 55,5% din populație este conectată la o stație de epurare cel puțin secundară;
- România are deschise 15 proceduri de infringement în domeniul mediului, printre care cazuri privind deșeurile, apele uzate și calitatea aerului.
„Acest rezultat nu este un dar al naturii, rămas neatins. Este rezultatul unei culturi silvice cu amenajamente, cu regenerare și cu lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, de proprietari, de firmele de exploatare și de oamenii care lucrează în pădure. Sectorul are probleme, iar ASFOR nu le-a ascuns niciodată. Dar domeniul care susține bilanțul climatic al țării nu poate fi tratat ca vinovat de serviciu”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Un sector în plină modernizare
În ultimii ani, trasabilitatea lemnului s-a dezvoltat, iar pădurile sunt monitorizate prin satelit. Firmele private au investit în scanare LiDAR, inventariere digitală și trasabilitate de la arbore la primul procesator. Aceste soluții sunt testate în prezent, împreună cu parteneri europeni, în proiectul SINTETIC.
Carbonul absorbit de pădure nu dispare în momentul recoltării. Un metru cub de lemn de construcție stochează aproximativ o tonă de CO2, atâta timp cât lemnul rămâne în uz. Produsele din lemn recoltat sunt recunoscute ca o categorie distinctă în contabilitatea LULUCF. În plus, lemnul înlocuiește betonul, oțelul și materialele plastice, a căror producție generează emisii mult mai mari.
„O pădure gospodărită durabil absoarbe carbon cât crește, iar lemnul scos din ea continuă să-l stocheze în construcții și în produse de lungă durată. Pădurea și lemnul folosit inteligent nu sunt în competiție. Sunt două etape ale aceluiași circuit al carbonului”, a explicat președintele ASFOR.
Solicitările forestierilor
„Cerem ca rolul pădurii și al lemnului în bilanțul climatic să fie recunoscut în politici, nu doar în statistici. Asta înseamnă plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor, inclusiv celor privați, care dețin aproximativ jumătate din pădurile țării. Cerem, de asemenea, încurajarea folosirii lemnului în construcții și în investițiile publice, pentru că o școală din lemn este și un depozit de carbon pentru următorul secol. Nu în ultimul rând, dezbaterea despre pădure trebuie să pornească de la date, nu de la emoții”, a precizat Ciprian Dumitru Muscă.
