Comisia LIBE cere 7,61 miliarde de euro pentru securitatea internă a UE în 2028–2034

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) cere aproximativ 7,61 miliarde de euro pentru securitatea internă în 2028–2034, peste cele 6,84 miliarde propuse de Comisia Europeană. Poziția adoptată la 4 noiembrie ar rezerva părți din alocările statelor pentru pregătirea în fața amenințărilor, schimbul de informații și operațiunile transfrontaliere. Eurodeputații vor și posibilitatea de a se opune actelor care aprobă măsurile finanțate. Sumele și regulile rămân de negociat cu statele membre.

Creșterea solicitată privește cei șapte ani, nu un buget anual. Amendamentele de compromis indică 7.607.623.000 de euro în prețuri curente, echivalentul a 6,8 miliarde în prețurile anului 2025. Sunt două exprimări ale aceleiași finanțări, care nu se adună. Propunerea inițială a Comisiei prevede 6.843.331.500 de euro în prețuri curente. Comparația dintre aproximativ 7,61 și 6,84 miliarde folosește astfel aceeași bază de prețuri.

LIBE vrea ca guvernele să acopere toate obiectivele instrumentului și să nu concentreze banii într-o singură prioritate. Compromisul cere minimum 15% din alocarea fiecărui stat pentru pregătire și reziliență, inclusiv protecția infrastructurii critice și gestionarea incidentelor. Alte două praguri, de câte 10%, privesc schimbul de informații și cooperarea operațională transfrontalieră. Baza de calcul este alocarea pentru securitate în temeiul acestui regulament, nu totalul fondurilor din planul național și regional de parteneriat.

Pentru autorități, sprijinul ar putea însemna sisteme de comunicații securizate, avertizare timpurie, evaluări ale vulnerabilităților și exerciții de răspuns la crize. Anexa amendamentelor include echipamente pentru protejarea infrastructurii, formare comună și schimbul securizat de probe digitale. Cooperarea transfrontalieră ar acoperi și echipe comune de anchetă cu participarea autorităților judiciare. Sunt tipuri de acțiuni propuse pentru finanțare, nu achiziții aprobate prin vot.

Eurodeputații detaliază amenințările hibride prin referiri explicite la sabotaj, interferențe străine și atacuri asupra infrastructurii critice. Cer și ca finanțarea să vizeze mai clar corupția și criminalitatea financiară. Amenințările hibride figurau deja în propunerea Comisiei; poziția LIBE precizează formele lor și mijloacele prin care autoritățile ar putea răspunde.

Sprijinul pentru victimele criminalității grave și organizate revine ca obiectiv distinct, absent în această formă din propunerea inițială. Amendamentele prevăd servicii specializate de asistență psihologică, juridică și socială, inclusiv pentru persoane vulnerabile și copii, și pregătirea autorităților pentru evitarea revictimizării. Nu este propus un grant automat pentru fiecare victimă, iar cele trei praguri minime nu reprezintă cote dedicate acestui obiectiv.

Un alt punct de negociere este controlul aprobării măsurilor. Comisia propusese decizii de punere în aplicare ale Consiliului pentru măsurile de securitate din planurile naționale și regionale. LIBE cere acte delegate ale Comisiei, asupra cărora Parlamentul și Consiliul ar putea formula obiecții. Compromisul prevede două luni pentru obiecții, cu posibilitatea prelungirii cu încă două. Parlamentul ar putea astfel împiedica intrarea în vigoare a actului de aprobare, nu doar examina ulterior folosirea banilor.

Această schimbare privește aprobarea măsurilor, nu fiecare transfer financiar. Repartizarea sumelor între state ar urma să fie stabilită în continuare de Comisie printr-un act de punere în aplicare, potrivit metodologiei de alocare. Documentele nu stabilesc o sumă definitivă pentru România.

Comisia ar trebui să informeze anual Parlamentul și Consiliul despre implementare și rezultate, inclusiv sumele alocate și utilizate pentru fiecare obiectiv și sprijinul pentru acțiuni în țări din afara UE sau legate de acestea. Statele ar transmite Parlamentului o evaluare intermediară în cel mult trei ani de la începerea implementării. LIBE întărește și garanțiile privind drepturile fundamentale și protecția datelor pentru activitățile finanțate.

Finanțarea ar fi administrată în arhitectura propusă a planurilor naționale și regionale de parteneriat, prin care statele ar reuni investiții și reforme. Consiliul, în mandatul parțial adoptat în iulie, permite guvernelor să se concentreze asupra obiectivelor relevante pentru nevoile lor, fără contribuții obligatorii la fiecare. LIBE urmărește acoperirea tuturor obiectivelor și praguri pentru trei dintre ele. Mandatul Consiliului exclude însă sumele și aspectele orizontale, lăsate negocierii generale a bugetului.

Raportul coordonat de Assita Kanko, eurodeputată belgiană din grupul ECR, a fost adoptat cu 44 de voturi pentru, 14 împotrivă și opt abțineri. Decizia separată de a intra în negocieri interinstituționale a primit 57 de voturi pentru, opt împotrivă și o abținere. Parlamentul a anunțat că mandatul urmează să fie prezentat în plen potrivit regulilor procedurale, iar discuțiile cu guvernele sunt legate de acordul asupra cifrelor bugetului 2028–2034. Poziția LIBE nu pune în vigoare regulamentul, nu fixează alocările naționale și nu autorizează plăți.