România se numără printre țările europene cu rate estimate ridicate ale mortalității asociate expunerii la plumb, alături de Bulgaria, Croația, Ungaria și unele țări baltice, potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM). Ratele sunt standardizate după vârstă, iar agenția avertizează că estimările sunt mai incerte în unele părți din estul și sud-estul Europei.
Pe scurt
-
România figurează printre țările cu o povară estimată mai ridicată a expunerii la plumb. AEM identifică rate de mortalitate standardizate după vârstă mai ridicate în părți ale Europei Centrale, de Est și de Sud-Est, inclusiv în România. Comparația este realizată prin modelare și este însoțită de intervale de incertitudine.
-
Concentrația medie a plumbului din sânge a scăzut cu aproximativ 60% în Europa. Comparația privește perioadele 2000–2006 și 2012–2019. Reducerea este asociată deceniilor de restricții asupra benzinei cu plumb și a utilizării metalului în produse și materiale.
-
AEM prezintă două scenarii de mortalitate. Estimarea conservatoare indică peste 62.000 de decese premature și aproximativ 710.000 de ani de viață pierduți anual. Scenariul extins indică peste 310.000 de decese și aproximativ 3,5 milioane de ani de viață pierduți. Acestea sunt estimări alternative, nu valori care se adună.
-
Expunerea poate afecta sănătatea chiar și la concentrații reduse. La copii, plumbul este asociat cu afectarea dezvoltării neurologice, dificultăți de învățare și tulburări de comportament. La adulți, crește riscul de boli cardiovasculare, hipertensiune și afectare renală. Nu a fost identificat un nivel de expunere complet lipsit de efecte nocive.
-
UE a restricționat utilizările plumbului, dar contaminarea istorică persistă. Normele privind apa potabilă, PVC-ul și protecția profesională urmăresc reducerea expunerii. AEM cere monitorizarea plumbului din sânge, identificarea grupurilor vulnerabile și intervenții asupra surselor vechi de contaminare.
Agenția prezintă două scenarii pentru Europa. Estimarea conservatoare asociază expunerea la plumb cu peste 62.000 de decese premature și circa 710.000 de ani de viață pierduți anual. Scenariul care ia în calcul și efectele concentrațiilor mai mici de plumb în sânge indică peste 310.000 de decese și aproximativ 3,5 milioane de ani de viață pierduți. Sunt rezultate alternative ale modelării la nivel european, care nu se adună și nu oferă un bilanț al deceselor confirmate individual în România.
Concentrația medie de plumb din sânge a scăzut cu aproximativ 60% între perioadele 2000–2006 și 2012–2019. Agenția leagă această reducere de măsuri precum eliminarea benzinei cu plumb și restricțiile asupra utilizării metalului în jucării și alte produse. Contaminarea rămasă în clădiri, praf, sol și instalațiile de apă poate continua însă să expună populația. Plumbul se mai folosește în activități precum fabricarea și reciclarea bateriilor și în anumite aliaje.
Alimentele și apa potabilă sunt căi importante de expunere pentru populația generală. Conductele și racordurile vechi care conțin plumb pot contamina apa, iar copiii mici pot ingera particule din sol sau praf. Expunerea timpurie este asociată cu afectarea dezvoltării neurologice și cu dificultăți de învățare. La adulți, plumbul crește riscul de hipertensiune, boli cardiovasculare și afectare renală. Organizația Mondială a Sănătății precizează că nu a fost identificată o concentrație de plumb în sânge lipsită de efecte nocive.
Normele UE limitează conținutul de plumb al articolelor din PVC și reduc valoarea parametrică pentru plumb în apa potabilă de la 10 la 5 micrograme pe litru până la 12 ianuarie 2036. UE a înăsprit și protecția lucrătorilor expuși la plumb. Agenția cere monitorizarea mai bună a concentrațiilor din sânge, mai ales la copii și în alte grupuri vulnerabile, precum și intervenții asupra surselor vechi de contaminare.
