Revizuirea legislației UE în conformitate cu obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050 și cu reducerea emisiilor cu 55% până în 2030 creează oportunități de accelerare a decarbonizării sectorului clădirilor. Impulsionat de progresele în eficiența energetică și a sistemelor HVAC cu emisii reduse, sectorul construcțiilor prezintă un potențial considerabil pentru decarbonizare, încă insuficient valorificat.
Pentru a îndeplini noile obiective de eficiență energetică, România trebuie să prioritizeze și să accelereze ritmul și amploarea renovării clădirilor. Lucrările trebuie să vizeze în special clădirile cel mai puțin eficiente din punct de vedere energetic (din clasele energetice E, F și G), astfel încât acestea să atingă performanțe superioare, corespunzătoare claselor B sau A. Cel puțin 16% din fondul construit, începând cu cele mai ineficiente structuri, ar trebui supus acestor renovări.
Atingerea obiectivelor pentru 2030 necesită o creștere semnificativă a ratelor de renovare. În sectorul rezidențial, rata actuală de 0,5% trebuie să crească la 2,5% până în 2025 și la 4% până în 2045. În sectorul nerezidențial, rata de renovare trebuie să atingă 2,4% până în 2025 și 3% până în 2030, menținându-se la acest nivel până în 2050. Rolul autorităților locale în îndeplinirea acestor obiective devine tot mai important. Totodată, este necesară stabilirea unor ținte realiste pentru adoptarea pompelor de căldură și reevaluarea previziunilor privind consumul de energie în cadrul NECP.
Citiți întreg studiul (ENG) redactat de Aura Oancea, Constantin Postoiu și Luiza Zăpucioiu AICI.
