Într-un prezent marcat de alegeri succesive, crize socio-politico-economice, polarizare și opinii divergente, România are nevoie de punți între tendințele de deschidere și deconectare. A doua ediție a Barometrului României Responsabile – Diversitate și Incluziune (BARES D&I), lansată de Asociația OPEN MINDS alături de Cult Research și GRF+, aduce o radiografie detaliată asupra climatului de lucru din organizații și scoate la lumină nu doar progresele făcute, ci și zonele de vulnerabilitate profundă.
Datele sunt prezentate detaliat în cadrul Conferinței OPEN MINDS 2025, cel mai amplu eveniment din România dedicat diversității, incluziunii și viitorului muncii, astăzi, 4 iunie, la Casa Universitarilor din București.
Barometrul arată că România devine treptat mai deschisă la incluziune: 65% dintre angajați afirmă că respectă diferențele individuale, în creștere de la 57% în 2024. Însă, deschiderea nu e uniform distribuită: 1 din 7 angajați se retrage în tăcere din spațiul colaborativ, pierzând încrederea că vocea sa contează. Aceștia fac parte din segmentul identificat ca „Deconectați social” – persoane aflate în mare parte în roluri de execuție, cu venituri reduse și expuse la marginalizare.
„Studiul subliniază că polarizarea devine una dintre cele mai mari amenințări pentru coeziunea echipelor, încrederea în leadership și performanța organizațională. Întrebarea esențială pentru liderii de azi rămâne: ce pierdem dacă nu reconectăm colegii care aleg să tacă? Incluziunea nu înseamnă doar prezență, ci participare activă. Miza reală pentru companii este să transforme intenția în acțiune și diferențele în resursă – altfel, vor pierde exact oamenii de care au cea mai mare nevoie”, spune Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.
Incluziunea prinde contur real: comportamentele se schimbă vizibil
Dincolo de statistici, ediția din 2025 a Barometrului BARES D&I spune o poveste clară: din ce în ce mai mulți angajați aleg conștient să respecte, să includă și să colaboreze. Spațiul profesional începe să reflecte valorile unei societăți mai deschise. Tot mai mulți angajați fac pasul de la tăcere la implicare, comparativ cu 2024:
- 64% dintre angajați aleg să folosească un limbaj respectuos, fără discriminare, în creștere cu 6% vs. BARES D&I 2024 – un gest simplu, dar care redefinește cultura unei echipe;
- 65% – mai mult cu aproape 10% comparativ cu anul trecut – declară că respectă diferențele individuale, însemnând că diversitatea nu mai este doar un concept, ci o realitate trăită;
- 39% (+10% vs. 2024) se implică activ în inițiative de incluziune – fie că susțin colegi, participă la traininguri sau propun idei, schimbarea devine colectivă.
Crește și o categorie esențială: Avangardiștii incluziunii – angajați influenți, echilibrați emoțional și implicați civic, care dau tonul în organizație. Reprezintă deja 33% dintre angajați, cu o creștere de 3% comparativ cu 2024.
„Datele BARES D&I 2025 arată că România profesională se mișcă în direcția bună, dar cu viteze diferite. Avem o categorie din ce în ce mai implicată, dar și una care se deconectează accelerat. Această polarizare nu e doar o problemă de cultură, ci mai ales una de business: afectează coeziunea, decizia și productivitatea”, afirmă și Paul Acatrini, Managing Partner, Cult Research.
Incluziune cu două viteze: angajații „Deconectați social” se exprimă rar și se pregătesc să demisioneze
Barometrul BARES D&I 2025 scoate la iveală și o realitate îngrijorătoare: în spatele acestor câștiguri se ascunde tendința de polarizare. Grupul „Deconectaților social”, reprezentând 13% dintre angajați, pare să fi renunțat la exprimare, la încredere, la participare. Acești angajați, în special cei aflați în roluri de execuție, industrii tradiționale, cu venituri reduse, resimt cel mai puțin schimbările pozitive. Iar cifrele din 2025 confirmă declinul:
- Respectul față de diferențele individuale a scăzut cu 4 puncte procentuale (de la 53% la 49%);
- Susținerea colegilor marginalizați a scăzut cu 7% (de la 54% la 47%);
- Capacitatea de a colabora cu orice coleg, indiferent de diferențele dintre ei, a scăzut dramatic cu 16% (de la 59% la 43%);
- Participarea la inițiative de incluziune e la doar 25% – de două ori mai mică decât în rândul „Avangardiștilor incluziunii” (51%).
Deconectații nu doar că nu mai participă, dar nu mai cred că au un loc în organizațiile în care lucrează:
- Doar 32% spun că lucrează în condiții bune, față de 79% dintre angajații din grupul aflat la polul opus – Avangardiștii incluziunii;
- Doar 28% simt că se pot exprima liber, comparativ cu 75% dintre colegii aflați la polul opus;
- 74% resimt presiune de conformare la opinia majorității – cu 12% mai mult decât Avangardiștii;
- Și cel mai grav: 22% nu se simt deloc confortabil să spună ce gândesc, față de doar 5% în rândul celor mai conectați angajați.
Într-o perioadă în care retenția și sănătatea organizațională devin vitale, acești angajați se pregătesc să plece: aproape 1 din 3 intenționează să își schimbe locul de muncă în 2025.
„Datele din 2025 indică o adâncire a decalajului între angajații activi civic ca cetățeni ai organizațiilor și cei care rămân izolați. Credem că acest fenomen e alimentat de contextul macro: un an electoral prelungit, marcat de polarizare și discursuri de excludere, a accentuat senzația de neîncredere și nesiguranță în rândul celor deja vulnerabili. Dacă adăugăm presiunea economică și incertitudinea socială, e clar de ce mulți dintre acești angajați aleg tăcerea în locul participării”, subliniază Paul Kasprovschi, Director de Cercetare & Evaluare GRF+.
Cine este angajatul român în 2025? „Patru Românii” se întâlnesc la job
Barometrul BARES D&I 2025 a explorat șapte dimensiuni definitorii pentru modul în care angajații se raportează la muncă, sănătate, societate și diversitate. Din această analiză complexă rezultă patru tipologii distincte de angajați, cele „Patru Românii”, care coexistă astăzi în spațiul profesional românesc, dar privesc incluziunea în moduri radical diferite.
Cei mai implicați și influenți sunt Avangardiștii incluziunii – o treime dintre respondenți. Sunt angajați echilibrați emoțional, activi civic și adesea aflați în poziții de conducere. Pentru ei, diversitatea este o valoare fundamentală, iar incluziunea un obiectiv pe care îl sprijină activ în organizațiile lor.
La polul opus, Deconectații social, 13% dintre respondenți, se simt marginalizați și lipsiți de sprijin în orice dimensiune a vieții profesionale. Ei nu doar că nu beneficiază de inițiativele de incluziune, dar nici nu au încredere că vocile lor contează în spațiul organizațional.
Între aceste extreme, Spectatorii sociali, care reprezintă 30% dintre angajați, nu manifestă un interes clar pentru cauze civice sau sociale. Deși nu se opun incluziunii, nu o sprijină activ și nu intervin în fața comportamentelor discriminatorii. Majoritatea ocupă, de asemenea, funcții de execuție.
În final, Centrații pe sine, un segment format din 27% dintre respondenți, privesc munca printr-o lentilă profund individualistă. Mulți sunt lideri, dar manifestă reticență în a adopta politici de incluziune atunci când acestea le amenință zona de confort, fiind eventuale blocaje în drumul către o cultură organizațională deschisă și echitabilă.
„Studiul celor Patru Românii de la locul de muncă atrage atenția asupra unui aspect esențial: nu putem vorbi despre un progres real al incluziunii fără a înțelege și reconecta aceste lumi care coexistă, dar nu colaborează încă suficient”, conchide Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.
Direcții pentru reconectarea colegilor care stau pe margine
Pentru Asociația OPEN MINDS, concluziile ediției 2025 a Barometrului vin cu o miză clară: incluziunea nu poate fi o promisiune generală, ci trebuie aplicată diferențiat, cu intenție și consecvență. Dincolo de creșterile notabile în comportamentele incluzive, datele scot la lumină o realitate care cere acțiune: dacă nu sunt sprijiniți concret, angajații din segmente vulnerabile se retrag tăcut, iar efectele sunt vizibile.
Pentru a corecta această dinamică și a face din diversitate o resursă reală pentru toate categoriile de angajați, OPEN MINDS propune trei direcții strategice pentru companii: construirea de proiecte de colaborare între echipe diverse, crearea de spații sigure pentru exprimare autentică și asumarea unui leadership vizibil incluziv, care nu doar tolerează, ci valorifică diferențele. Aceste repere devin, în 2025, elemente-cheie nu doar pentru cultura organizațională, ci și pentru performanța sustenabilă a oricărei organizații.
Conferința OPEN MINDS 2025, evenimentul-fanion al diversității și incluziunii în România, reunește astăzi la Casa Universitarilor din București peste 50 de speakeri, pe 8 teme de conversație și 3 scene dedicate leadershipului empatic, sănătății emoționale și progresului în HR, media și educație, aducând în discuție și tematicile ce decurg din datele BARES D&I 2025. Conferința este locul în care vocile publice și liderii de organizații construiesc punți reale între opinii, comunități și generații.
