Deși digitalizarea sistemului de sănătate este o prioritate declarată, realitatea din spitalele publice din România arată că numai o mică parte dintre acestea accesează fondurile europene disponibile. Potrivit unei analize realizate de Horváth, companie internațională de consultanță în management, doar 30% dintre spitalele publice au depus proiecte pentru digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce peste 40% nu dispun de infrastructură IT corespunzătoare.
În România, sistemul medical public și cel privat evoluează în ritmuri diferite din perspectiva digitalizării. Spitalele și clinicile private implementează rapid soluții moderne, în timp ce sectorul public se confruntă cu provocări semnificative în tranziția digitală. În prezent, Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este activ pentru aproximativ 17 milioane de pacienți, însă doar 30% dintre mediciii care lucrează în sistemul public de sănătate îl utilizează constant. Spre comparație, peste 70% dintre spitalele și clinicile private de top din România au deja implementate platforme digitale, soluții de telemedicină și sisteme moderne de management al pacienților.
Una dintre principalele bariere este lipsa infrastructurii: peste 40% dintre spitalele publice nu au echipamente sau sisteme IT adecvate. În plus, competențele digitale limitate ale personalului medical constituie o provocare majoră, România situându-se sub media europeană în clasamentul DESI (Digital Economy and Society Index) din 2023.
Prin PNRR, România beneficiază de peste 2,4 miliarde de euro pentru reformarea sistemului sanitar, dintre care o sumă semnificativă este destinată digitalizării. Cu toate acestea, doar o treime dintre spitalele publice au aplicat pentru aceste fonduri. Principalele obstacole identificate sunt: birocrația; lipsa de personal specializat; și dificultățile în elaborarea unor proiecte eligibile.
„Există finanțare, tehnologii testate și exemple internaționale de bună practică. Ceea ce lipsește adesea este capacitatea de a integra toate acestea într-un proiect coerent și sustenabil. Aici putem contribui direct – cu expertiză, metodologie și soluții adaptate contextului românesc. Nu vorbim doar despre implementarea de tehnologii, ci despre obținerea unor rezultate concrete: reducerea costurilor administrative și îmbunătățirea experienței pacientului”, declară Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Potrivit specialiștilor Horváth, beneficiile digitalizării sunt cuantificabile:
- Automatizarea proceselor (RPA) poate reduce timpul alocat activităților administrative cu până la 50%;
- Aplicațiile de inteligență artificială pot îmbunătăți acuratețea diagnosticelor cu 20–30% și pot reduce timpul de procesare a imaginilor medicale cu până la 40%;
- Telemedicina poate reduce cu până la 25% numărul vizitelor fizice inutile.
Cu o vastă experiență internațională în proiecte de eHealth și transformare digitală, Horváth oferă expertiză completă în atragerea fondurilor europene, definirea arhitecturilor IT performante și implementarea de soluții digitale scalabile – cu impact real asupra eficienței spitalelor și calității serviciilor pentru pacienți.
„Avem deja rezultate solide în digitalizarea sistemelor medicale din Germania, Austria sau Elveția. România poate accelera acest proces printr-un parteneriat inteligent între autorități, spitale și consultanți cu know-how aplicat. Este momentul să trecem de la intenții la implementare”, adaugă reprezentanta Horváth.
