Soluții moderne de mobilitate

Date:

Interviu cu Demis Ghindeanu, fondator Pony Car Sharing

Cum anume vrea Pony Car Sharing să revoluționeze traficul din România?
Nu e chiar o idee așa revoluționară, în sensul că mai există pe afară, în țările vestice. Noi, în schimb, am fost primii și suntem cei mai mari din România cu genul acesta de business, car sharing, lansată în 2016 la Cluj. La Cluj, pentru că am vrut un oraș cumva mai înclinat către tehnologie; știm prea bine, Clujul are foarte mulți locuitori care lucrează în industria aceasta. În momentul acela era smart city și știam noi că ce se întâmplă în Cluj era în ideea aceasta de smart. Atunci am spus că ar fi cel mai potrivit să mergem să deschidem la Cluj business-ul acesta, plus că a contat foarte mult și suprafața orașului. În genul acesta de business este importantă suprafața orașului raportată la numărul de mașini.
În ce constă business-ul în sine, în ce constă serviciul de car sharing?
Business-ul în sine este practic o firmă de rent (închiriere) pe termen scurt, clientul plătind cursele pe care le face cu mașinile noastre pe minut, pe oră sau pe zi. Practic, mașinile se găsesc oriunde în oraș, le vezi cu ajutorul unei aplicații pe telefonul mobil, și în momentul în care te apropii de mașina cea mai apropiată o deschizi cu aplicația mobilă. Serviciul are foarte multe beneficii și pentru cei care îl utilizează, dar și pentru oraș. Pentru cei care utilizează aplicația, în primul rând car sharing versus o mașină personală este foarte avantajos din punct de vedere al costurilor. Adică s-a constatat în țările în care există că dacă îți folosești mașina personală mai puțin de 15 000 de kilometri pe an e mai avantajos să folosești o mașină în sistem de sharing decât să o deții. Pentru oraș iarăși sunt niște studii făcute și s-a demonstrat că, pentru fiecare mașină de car sharing care există într-un oraș, cam între șapte și nouă mașini personale rămân acasă. În sensul că oamenii preferă să nu mai vină cu mașina personală.

Ți se pare o soluție ideală de mobilitate pentru un oraș precum Bucureștiul, un oraș cu trafic sufocat?
Sigur, dacă n-ar mai fi șapte mașini în centru capitalei și ar fi una de sharing pe care ar putea-o folosi în mod normal cei șapte posesori de mașini ar fi ideal. Utilizatorii, evident, sunt cei care au permis de conducere minim de un an. Este o soluție pentru cei care merg acum cu mașina personală, să nu o mai folosească, ci să folosească sistemul car sharing, pentru că mașinile noastre sunt mașini mici, mașini de oraș, cu un grad de poluare foarte mic. Avem chiar și mașini electrice în flotă. Vorbim de poluare zero versus mașini personale foarte vechi care nu pot face bine orașului acesta în niciun caz.

Către cine se îndreaptă serviciul Pony Car?
Eu spun că în principal celor care sunt cât de cât în pas cu tehnologia, au un smartphone și știu să îl folosească. Aceștia sunt primii clienți ai noștri, iar vârsta sau veniturile nu contează. Avem clienți și de 60 de ani, și de 21 de ani, și de 45, și corporatiști, și necorporatiști.

Dar ce se întâmplă cu sentimentul de proprietate al românului?
În Europa – și am văzut că din ce în ce mai mult și în România – am cam început să folosim în comun niște lucruri, folosim muzică, folosim filme, case de vacanță și atunci cred că a venit momentul, cel puțin noi așa considerăm, să putem să împărțim și aceste mașini. Pentru că în primul rând cel care folosește car sharing este cel care preferă să își conducă singur mașina, este cel care nu are să stea după o mașină să aștepte să vină la el, să existe un șofer care vorbește la propriul telefon sau altele. Nu vreau să intru în detalii, că se știe foarte bine cam cum este în momentul acesta în România. Și atunci omul preferă să își să mașina, își pune propria muzică, iar asta este foarte important, foarte mulți dintre utilizatorii noștri fiind foarte fericiți că își pot asculta propria muzică în mașinile noastre, nu-i deranjează nimeni și plătesc exact cât merg. Ceea ce e foarte important este că în prețul acesta pe minut, pe oră, pe zi este inclus și carburantul și parcările.

Cât de scump este serviciul acesta și cât de la îndemâna utilizatorului român?
Eu cred că comparativ cu sistemul de taxi și alte servicii similare, suntem cam pe acolo ca prețuri calculat așa, în mare, pentru că mașinile noastre au un mare avantaj: în momentul în care mașina merge sub 15 km la oră sau stă pe loc prețul este la jumătate.

Care este, din punct de vedere al business-ului, cheia succesului? Când considerați că o mașină și-a făcut datoria față de companie?
Cam o oră, dacă ar merge fiecare mașină pe zi, ar fi ok, și-ar acoperi costurile.

Cât este de mare flota?
În momentul acesta avem 100 de mașini: sunt 60 în Cluj, 40 în București. În momentul acesta chiar mărim flota din București, vor mai apărea încă vreo 10 mașini chiar zilele acestea pe stradă, smart-uri. Ne-am orientat foarte mult către mașinile acestea mici de oraș. Și o să tot mărim flota pentru că acest succes depinde foarte mult de numărul de mașini pe suprafața pe care le ai. Noi avem o arie operațională care este destul de mare, din nord până în sud, acoperă Bucureștiul și atunci clienții trebuie să le aibă la îndemână. Pentru că o altă caracteristică a clientului român e că nu prea face efort și atunci ar prefera să o aibă, evident, cât mai aproape de el, și noi asta încercăm să facem, să aducem cât mai multe mașini în acea arie de acoperire. Arie de acoperire nu înseamnă că poți să mergi doar în aria respectivă, ci că trebuie să o închizi în aria respectivă. Poți să te duci cu ea oriunde, numai că trebuie să închizi în aria operațională.

Vorbim de o aplicație: aplicația îmi aduce serviciul, dar în același timp tot prin aplicație eu trebuie să transmit banii către cel de la care am cumpărat serviciul.
Da. În momentul în care îți faci cont în aplicație, pe lângă permis, buletin trebuie să bagi și un cod de card bancar. La sfârșitul fiecărei curse noi emitem factură și tragem banii de pe card automat. Există și varianta de minute PrePay, practic poți să le cumperi și să le folosești. Și mai avem o variantă de subscripții: plătind o taxă lunară ai reduceri.

În ce măsură serviciul Pony Car Sharing se poate îndrepta în zona business to business?
Asta facem acum. Dezvoltăm și partea de business to business, adică firmele vor avea posibilitatea să ofere angajaților utilizarea acestor mașini fie plătindu-le integral, fie lăsând la latitudinea angajatului, fie dând niște reduceri angajaților. Vor exista niște pachete pentru B to B, pentru că acesta este trend-ul: în loc de flota pe care să o ai în sistem de leasing pentru firmă poți să folosești genul acesta de mașini pentru oamenii care se deplasează prin oraș.

Care este reacția din partea Municipalităților?
Evident că fără municipalitate nu prea poți să funcționezi, pentru că ai nevoie de parcări. Suntem în discuții și cu Bucureștiul.

Aveți nevoie de licență de transport?
Nu, pentru că e un sistem de rent. În țările civilizate există locuri de parcare dedicate acestor mașini. La noi nu există locuri de parcare în general. O simțim zi de zi. Suntem în discuții, ne dorim foarte tare. S-a constatat și la nivelul autorităților locale că în Vest, unde există genul acesta de servicii, funcționează foarte bine, parcările sunt mult mai libere de când a apărut acest serviciu pe piață și atunci încearcă să ne ajute. Vedeți, noi suntem cumva înaintea legislației, în sensul că municipalitățile nu au încă legislație ca să permită genul acesta de servicii. Tot sperăm că se va modifica. Se știe despre noi și în Cluj și în București, oamenii sunt foarte deschiși. Eu sunt foarte încrezător că până la urmă se va rezolva într-un fel sau altul.

Ce ar urma? Care ar fi următorii pași?
Următorul oraș ar fi dezvoltarea business-ului în București, pentru că suntem încă departe de ceea ce ne dorim să fim, după care ne gândim la câteva orașe din România unde am putea să mai lansăm acest serviciu și, evident, un lucru la care ne-am gândit de la bun început de când l-am lansat, nu ar fi rău să deschidem și undeva într-un oraș din afara țării, din zona Europa de Est în care încă nu există genul acesta de servicii sau dacă există sunt niște start-up-uri destul de firave, am observat. Și în Ungaria am văzut ceva, dar sunt foarte puține mașini.

Ce înseamnă investiția în acest business?
Depinde foarte mult. Știți cum zice toată lumea, că au început cu 100 de euro business-ul. Pot și eu să spun că am început cu 100 de euro. Noi am început, având și o agenție de publicitate. Am făcut prima dată aplicația in house. Primele mașini le-am luat în leasing. Pot spune că o investiție a fost avansul – în mare, am început cam cu 100 000 de euro. Evident că pe parcurs am mai venit cu bani de acasă și încă investim în acest serviciu. E un business destul de scump pentru că nici măcar dealerii de mașini nu prea sunt obișnuiți cu genul acesta de servicii. Adică noi când ne ducem să cumpărăm o mașină, presiunea noastră pe un dealer auto este foarte mare, pentru noi contând și un euro în prețul mașinii, în prețul ratei de leasing ș.a.m.d. Evident că nu poți să cumperi mașinile acestea să fie ale tale. Noi o să le folosim o perioadă, după care o să le dăm înapoi. Există la dealeri, tot în afară, o tendință de a pune pe mașinile pe care le vând un soft de sharing. Adică dacă tu îți cumperi mașina și nu vrei să o folosești zi de zi, atunci când nu o folosești o poți băga într-un sistem de sharing. Chiar și noi avem câțiva clienți care au venit către noi cu mașinile personale și vor să le bage în sistemul de sharing. Am avut chiar și două mașini electrice pe care proprietarii își doresc să le pună în sistem. E o tendință; lumea și-a dat seama că noi folosim mașina într-o zi cam 10-20% din timp maxim, în rest, mașina doar stă, nu face nimic, doar cheltuie bani.

Apropo de bani, cum arată planul vostru de afaceri, când ar trebui să realizați break even-ul?
Noi ne gândim că ne mai trebuie încă trei ani. Cam așa am estimat, în ritmul de creștere al Bucureștiului de acum. Pentru că este un oraș care își permite, oamenii sunt dornici să încerce foarte mult genul acesta de servicii și văd că sunt fericiți cu ele că le folosesc. Avem deja niște clienți care folosesc destul de des acest serviciu, hard useri le spunem, care folosesc zi de zi mașinile.

Apropo de motor cu ardere versus electric, cum vezi parcursul în anii următori?
Dacă m-ați fi întrebat acum un an v-aș fi spus că îl vedeam 100% electric. Îl văd 100% electric, dar nu în România, pentru că dacă o ținem în sistemul în care funcționează acum lucrurile cu infrastructura, o să avem foarte multe mașini electrice pe care vom putea să le încărcăm doar acasă. Când ai propria mașină electrică și ai și un garaj, e simplu. Am văzut și oameni care scot un prelungitor pe balcon și își încarcă mașina în fața blocului. Cumva este simplu să încarci mașina. Când ai ca noi 5 mașini, de exemplu, și se descarcă toate 5 în același timp, din păcate în București nu prea ai unde să le încarci. Știu că toată lumea a mai spus asta, „cum nu ai, că sunt zeci de stații?”. Într-adevăr, sunt zeci de stații, numai că dintre alea sunt vreo 3-4 fast charge (cu încărcare rapidă). Pe mine, care nu vreau să-mi stea mașina blocată ore întregi la încărcat, mă avantajează o stație fast charge, adică o stație care îmi încarcă mașina cam în 40-50 de minute. Sunt stații multe în București care încarcă o mașină în 4 ore, 6 ore. Pentru un privat poate că este OK, dar pentru mine nu prea. Plus că toate stațiile acestea în București sunt private. Adică municipalitatea nu a pus nici măcar o stație, din câte știu eu, sper să nu greșesc, dar nu cred să existe o stație montată de municipalitate. În afară știu că municipalitatea se preocupă să instaleze aceste stații pentru că municipalitatea vorbește de poluare, de calitatea aerului, de ce facem cu traficul. Pe de altă parte, când vine vorba de infrastructură – hai să facem ceva să implementăm sau așa mai departe – nu am văzut nimic. Adică tot privații vin și pun. Și acum, săracii privați care au montat stații au spus: „Băi, v-am dat doi ani gratis curentul. Nu se mai poate”. Evident că toată lumea a sărit pe ei. Cum poate să coste atât? E business-ul omului până la urmă, eu îl înțeleg foarte bine. Asta este ca șoarecele și pisica în România cu stațiile și cu mașinile electrice. Iar s-au dat subvenții anul acesta pentru mașinile electrice, iar o să se vândă. La una din puținele stații fast charge din București, la un moment dat, am prins și coadă, adică eram 4 mașini care stăteam să încărcăm la aceeași stație. Nu mai fusesem în situația aceasta, să avem coadă; ne mai vedeam cu unul, cu altul, dar când venea unul pleca celălalt. Și am zis: „ok, și acum cine încarcă?”. Și am zis: „domnule, hai să încarce cine are cel mai puțin”. Și am început. Eu am 14, eu am 17. Ok. Domnul cu 14.

La modelul tradițional de rent a car există regula că iei mașina cu rezervorul plin o aduci cu rezervorul la fel cum ai luat-o. La voi la car sharing cine încarcă rezervorul?
Păi la noi la car sharing ori încarcă clientul și primește niște minute bonus, pentru că fiecare mașină are în ea un card de benzină de la OMV. În momentul în care mașina are sub 25% combustibil clientul respectiv din mașină primește PIN-ul cardului și poate alimenta. Primește minute bonus sau există o groază de clienți care nu alimentează mașina, o mai alimentăm noi, dar se întâmplă foarte rar să fie o mașină cu sub 25%. Cu mașinile electrice, în schimb, este o mare problemă pentru că sunt clienți care duc mașina lângă stați de încărcare și totuși nu o pun la încărcat. Adică o lasă pe locul de parcare, dar nu o pun la încărcat. Și am mai observat că încă există o frică de tehnologia asta cu mașinile electrice. Toată lumea întreabă: „domnule, dar când plouă nu te curentezi?, când ninge ce se întâmplă?” E ciudat, pentru că găsești de multe ori oameni în jurul mașinii și se uită șocați cum există zăpadă pe mufa aia din mașină și se miră cum de nu luăm foc.

Dacă ninge în București primăvara, ce se întâmplă cu o flotă de mașini electrice? Stau sau merg?
Culmea este că au mers, și încă foarte bine. Probabil lumea a vrut să testeze cum este o mașină electrică pe zăpadă; cred că cele mai multe curse au fost cu cele 5 mașini electrice zilele acestea cu zăpada. A fost ok. Noi ne bucurăm când este vremea urâtă pentru că consumul nostru crește.

Privind puțin spre viitor, cum crezi că va arăta traficul în București? Cum vezi traficul din București peste 5 ani?
Păi peste 5 ani oamenii care au acum o anumită vârstă o să aibă vârsta la care vor putea decide niște lucruri în România asta. Mizez pe generația nouă, cea de mâine, pentru că pe cea de azi o văd, adică este clar ce se întâmplă. Pentru că la noi lucrurile astea, casă, mașină, încă îți aduc fericirea. Oamenii nu au înțeles că fericirea nu stă în nici un caz în lucrurile acestea, care până la urmă sunt niște mărunțișuri. Când te duci afară și vezi cum sunt oamenii aceia setați și stai printre ei, îți dai seama că viața poate fi mult mai simplă decât să stai în fiecare zi pe balcon să-ți păzești mașina că îți dă nu știu ce copil cu mingea în ea sau mai știu eu ce se întâmplă. Plus că v-am spus: acum și-a dat seama lumea că putem să le avem lucrurile acestea la comun.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Restart Energy a finalizat două proiecte fotovoltaice pentru compania Com Divers, în valoare totală de peste 300.000 de euro

Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy: „Proiectele fotovoltaice...

Proiecte de tehnologie digitală privind moneda digitală CBDC

| de Elena Dobre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – filiala Dobrogea

Ungaria über alles…

| de Laurențiu Mironescu președintele Ligii Navale Române

Țările în curs de dezvoltare… se dezvoltă

Transformările structurale care au loc în lume, pe multiple...