_________________
de Constantin Rudnițchi, Jurnalist economic
Cum va arăta anul 2024 pentru economia românească? Prognozele sunt împărțite între optimismul politicienilor și scepticismul specialiștilor. Mulți experți cred, însă, că presiunea testelor electorale va amâna deciziile importante de restructurare a aparatului administrativ românesc și de reformare a societății, în general.
dar, înainte de evoluțiile așteptate ale indicatorilor macroeconomici este util să trecem în revistă cele mai importante schimbări fiscale, mai ales că există în continuare politicieni care susțin că anul acesta nu cresc taxele și impozitele și nici nu apar altele noi.
În realitate, compania de consultanță PwC România a făcut un inventar al schimbărilor fiscale care se aplică începând cu 1 ianuarie 2024. Este vorba despre experimentul introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri în valoare de 1% pentru companiile care au venituri anuale mai mari de 50 milioane de euro. De asemenea, instituțiile de credit vor plăti în anii 2024-2025, în plus față de impozitul pe profit, un impozit de 2% din cifra de afaceri. Tot un experiment. La care se adaugă un impozit suplimentar la impozitul pe profit, respectiv un impozit specific pe cifra de afaceri de 0,5% care va fi achitat de companiile din sectorul energetic.
Este bine de știut că marile companii vor calcula anul acesta trei impozite: pe profit de 16%, cel minim pe cifra de afaceri de 1% și un impozit minim global de 15%. Firmele îl vor plăti pe cel mai mare.
Foarte repede, să numim și alte schimbări fiscale. Plafonul pentru microîntreprinderi se înjumătățește, facilitățile fiscale la impozitul pe venit și pentru contribuții sociale pentru salarii din diverse ramuri se anulează, unele beneficii acordate prin tichetele de masă și voucherele de vacanță se fiscalizează, crește povara taxării pentru cei care au activități independente, se renunță la facilitatea pentru telemuncă; în materie de TVA, cotele reduse de 5% cresc la 9%, iar cele de 9% urcă la 19%, cresc accizele la alcool, tutun, carburanți, apare o taxă pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat și, în fine, a mai fost introdus și un impozit special pentru case și autoturisme cu o valoare mai mare de 2,5 milioane lei la proprietăți imobiliare și 375.000 lei pentru autoturisme.
În aceste condiții, este greu de înțeles de ce politicienii încă mai afirmă că anul acesta nu cresc taxele și impozitele. Poate, cel mult, nu vor crește altele în afară de cele care au crescut deja la începutul anului.
Tot de la 1 ianuarie 2024, au crescut pensiile, în raport de rata inflației, și salariile bugetare cu 5%, cu excepția unor domenii care au beneficiat deja anul trecut de măriri salariale. Pachetul de creștere a fiscalității este, însă, esențial,
pentru încercarea de prognoză, pentru că mărirea taxelor și impozitelor și introducerea unor impozite experimentale ar putea modifica datele problemei. În sensul că guvernul mizează pe un nivel de creștere economică, 3,4%,
pe o rată a inflației în scădere, care să ajungă la sfârșitul anului între 5% și 6%, și pe revenirea consumului. Numai că mărirea fiscalității poate schimba destul de multe în evoluția economiei reale.
Taxele și impozitele mai mari obligă firmele, în multe cazuri, să urce prețul produselor sau tarifele serviciilor. Evident, o parte dintre companii vor încerca să „internalizeze” creșterile de fiscalitate (adică, să le includă în costuri, tocmai pentru a avea un potențial avantaj în fața concurenților), dar nu trebuie mizat prea mult acest tip de comportament. Marea majoritate a companiilor vor crește prețul în raport de creșterea accizei, a impozitului pe venit sau pe profit sau în funcție de noua cota de TVA. O creștere a prețurilor, cauzată de mărirea fiscalității, va duce la un nou puseu inflaționist.
De exemplu, deja Banca Națională a României a revizuit în sus, la sfârșitul anului trecut, rata inflației prognozată pentru primul trimestru al acestui an, până aproape de 8%. Până la sfârșitul anului, inflația ar trebui să ajungă la un nivel mai scăzut, cuprins între 5% și 6%. Dar, asupra realizării acestei prognoze sunt încă multe semne de întrebare. Să privim doar neașteptata creștere a inflației din luna decembrie 2023, din zona euro, 2,9%, pentru a înțelege că situația este volatilă. Mai ales că România este un important importator de mărfuri din statele care formează zona euro, ceea ce înseamnă că inflația mai mare din zona monedei europene va fi adusă și în România.
Este posibil ca majorarea fiscalității să dea peste cap așteptările guvernamentale, adică nivelul creșterii economice să nu fie atins, iar inflația și creșterile de venituri ale angajaților din sectorul bugetar și ale pensionarilor ar putea să nu fie suficiente pentru a aduce, prin consum, mai mulți bani la buget.
O temă strâns legată de evoluția inflației este cea a dobânzilor. Nu doar în România, ci și în marile economii ale lumii, anul 2024 promitea să fie cel al începerii reducerii dobânzilor. Ar fi un element esențial pentru firme și populație, pentru că orice punct în minus al dobânzii înseamnă o povară mai ușoară pentru debitori. Cei care au luat deja împrumuturi așteaptă o schimbare a tendinței de creștere a dobânzilor pe care le plătesc băncilor, cei care doresc să ia un împrumut vor fi încurajați de reducerea dobânzilor.
Dobânzile mai mici sunt un element esențial pentru companii și populație, dar și pentru economie, în general, mai precis pentru toți indicatorii care sunt esențiali, în ultimă instanță, pentru nivelul de trai, pentru sănătatea economică a firmelor și pentru bugetul de stat. Numai că evoluția inflației de la sfârșitul anului trecut și așteptările începutului de an, în zona euro și în România, nu mai garantează mult-așteptata reducere a dobânzii-cheie de către băncile centrale.
O altă problemă complicată a acestui an este situația bugetului de stat. România are în continuare un deficit ridicat, iar construcția bugetului nu oferă nicio garanție că indicatorii importanți vor fi respectați. Cel mai bine aceste dubii se pot vedea în rapoartele Consiliului Fiscal (CF).
Concret, opinia Consiliului Fiscal cu privire la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe anul 2024 arată că proiecția bugetară a luat în calcul venituri ipotetice de 19 miliarde de lei (1,1% din PIB), care ar trebui să ajungă la buget printr-o colectare mai bună și prin digitalizarea ANAF. Dar Consiliul Fiscal consideră că în virtutea principiului prudenței, cele 19 miliarde de lei nu ar trebui incluse la veniturile bugetului de anul acesta.
Cu greu se poate contrazice opinia Consiliului Fiscal. Chiar dacă reprezentanții guvernului
(prim-ministrul sau ministrul finanțelor) dau asigurări că este „un buget modern și sustenabil”, adevărul este că evoluțiile din ultimii ani dau dreptate prudenței CF. Este greu de crezut că introducerea facturii electronice va crește atât de rapid și mult gradul de încasare a veniturilor bugetare. Dincolo de elementele tehnice, procesul de facturare electronică nu oferă nicio garanție că va combate evaziunea fiscală.
Între optimismul politicienilor și realismul experților mult mai credibili sunt cei din urmă. Din multe puncte de vedere anul 2024 va fi extrem de dificil, iar mesajele pozitive ale politicienilor aflați la guvernare nu sunt credibile. Singura speranță a mediului economic este că alegerile de anul acesta vor frâna eventualele idei de noi creșteri de taxe sau impozite. Din acest punct de vedere, anul 2024 pare a fi unul de tranziție către 2025, un an al adevărului din multe puncte de vedere.
Constantin Rudnițchi este jurnalist economic cu o experiență de peste 30 de ani în presa economică, scrisă și audiovizuală. În prezent, este realizator al mai multor emisiuni la RFI România și la Profit News TV.
