de Marius Bogdan Petre,
vicepreședinte ASPES
În actualul context geo-politic-economic, cu războiul la graniță, cu toți factorii de decizie aflați în plină campanie electorală „dornici de a da și de a lua” cât mai multe măsuri populiste în această perioadă care efectiv vor bubui bugetul statului chiar în perioada următoare, cu un deficit bugetar ce se îndreaptă spre 8,5% la sfârșitul anului 2024 cu viteza luminii, ceea ce va crea noi probleme în relația cu UE, creând o vulnerabilitate majoră, ceea ce va duce într-un final la o retrogradare a ratingului de țară în viitorul apropiat, ceea ce va însemna împrumuturi mai scumpe de pe piețele externe cu condiții extrem de grele pentru România de dus în următorii ani.
Toate aceste măsuri heirupiste și habarniste nu fac altceva decât să ne demonstreze analfabetismul actualei clase politice, care prin această demonstrație de forță adâncește și mai mult colapsul economic în care ne afundăm, vorbim de împrumuturi disperate la dobânzi enorme pentru a achita dobânzile din trecut, nu vorbim de împrumuturi pentru investiții în energie, agricultură, infrastructură, spitale… Actualul guvern se împrumută pentru a putea acorda noi pensii speciale, pentru salariile bugetarilor și alte „obligații” pentru clientela de partid care poate ajuta cu un vot în plus și sponsorizări pentru campanie.
Ne-am împrumutat în acest an din piețele externe de 4 ori: 4 miliarde de dolari în ianuarie, 4 miliarde de euro în februarie și 3,2 miliarde de euro în luna mai, acum am depășit recordul împrumutând aproape 5 miliarde euro, 16 miliarde de euro, iar în spate nu rămâne NIMIC, nicio investiție, aproape totul merge spre achitarea dobânzilor și salariile bugetarilor.
- Avem mari probleme pentru a lua tranșa 3 din PNRR – în timp ce alte țări vecine au încasat și tranșa 5;
- Avem zeci de proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană;
- Avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană;
- Avem cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană;
- Avem cele mai mari costuri la împrumuturile contractate de pe piețele externe din Uniunea europeană;
- Rectificarea bugetară aprobată de actualul guvern prin ordonanță de urgenţă este drumul spre un faliment economic anunţat;
- Inundațiile anunțate din timp pe toate canalele media ne-au prins nepregătiți ca de obicei, provocând un adevărat dezastru în zona Moldovei.
150 miliarde euro în următorii 5 ani din fonduri europene și interne pentru diferite lucrări publice
Învârtindu-ne în acest cerc vicios a apărut o problemă majoră pentru România și mai ales pentru companiile românești, după doi ani de zile de la falimentul celebrelor companii de asigurări City Insurance și Euroins: accesul la asigurări și garanții, la instrumentele financiare, fără de care nu poți participa la licitațiile publice, reprezentând o problemă și în accesarea fondurilor din PNRR. Din păcate, pe fondul acestei crize majore au apărut pe piață instrumente false, garanții și asigurări fictive, emise sau mai exact spus care nu sunt emise în mod real de către companiile ale căror nume sunt trecute pe ele, sau care nu au dreptul de a emite aceste garanții/asigurări nefiind autorizate la nivel UE, de clone ale marilor bănci europene sau pur și simplu de entități care NU EXISTĂ, vorbind de documente false depuse de antreprenorii români în disperare, în cunoștință de cauză sau nu, pentru a beneficia de fonduri europene.
În toată țara sunt asemenea documente depuse de către diferiți antreprenori care beneficiază de slaba pregătire în acest domeniu a angajaților statului, care dacă nu ar fi așa slab pregătiți, am crede că sunt complici efectiv la dinamitarea bugetului statului român și ar lucra în detrimentul acestuia; câteodată avem impresia ca autoritățile au abrogat răspunderea pentru fapte.
Valoarea totală a acestor contracte depășind 1,5 miliarde euro.
Câteva exemple de entități care performează pe teritoriul țării sau au performat fără nicio autorizare de la BNR sau ASF, nefiind reglementate pentru a emite angajamente de plată – asigurări/garanții:
– Union Credit and Guarantee
– Merchant Bank UAB
– Deutsche Bank
– Sabadell Bank
– Pay Banco
– ZKL Invest LTD IFN Londra – Sucursala București
– Grupo Financiero Europeo
– Real Garant by Zurich
– Rochester Bank
– Aba Pay Bank
– TCS Insurance Company of Ireland
– Trustee Capital Management IFN
– Mugan Bank – Azerbaidjan
– Swiss Asset Management & Trust AG
Plus alte entități din Letonia, Lituania, Estonia, Anglia care NU au niciun drept legal de a emite aceste tipuri de instrumente financiare, niște falsuri ordinare ce creează un adevărat pericol sistemic pentru România.
ATENȚIE:
Infractorii dau dovadă de inventivitate și creativitate în a păcăli autoritățile statului, ducând totul spre EXCELENȚĂ.
Procuratura Europeană atenționează România: Fonduri UE câștigate cu scrisori de garanție false – vulnerabilitate sistemică
Există posibilitatea ca la orice lucrare din banul public, indiferent că vorbim de grădinițe, școli, rețele de apă-canal, drumuri județene, drumuri naționale, lucrări de mare infrastructură, etc, adică absolut tot ceea ce vă puteți imagina pe banii contribuabililor și fonduri europene, angajați ai statului român să fi acceptat acest tip de asigurare pentru buna execuție a lucrării sau pentru mentenanța lucrării, ori de la vreun IFN fantomă care dispare după câteva luni fiind radiat de BNR (lucru care se întâmplă constant, deoarece la fiecare 3-4 luni sunt închise pur și simplu), ori de vreo firmă de asigurări sau bancă „inventată”. Ei bine, garanțiile date de asemenea constructori, cu complicitatea funcționarilor de stat, reprezintă un mare teapa pentru beneficiar și o mare gaura în bugetul de stat.
Veți realiza imediat care este cauza, care este efectul lucrărilor defectuoase, executate de către unii constructori și care necesită reparații an de an, într-o complicitate între stat și anumiți constructori, toate suportate de noi, simplii cetățeni, din taxele plătite de noi. Aceste documente reprezintă un pericol pentru statul român deoarece sunt documente ilegale, false, fără acoperire, fără autorizare din partea BNR sau ASF, „clone” ale marilor bănci europene sau mondiale, folosite pentru participarea la licitațiile organizate de către statul român prin Sistemul Național de Achiziții Publice sau, după caz, entități ce nu au solvabilitate și lichiditate financiară pentru a acoperi cea mai mică daună.
Prin acceptarea acestor documente angajații statului român dinamitează efectiv bugetul autorităților, iar impactul economic este devastator.
Pus în fața faptului împlinit, de a executa o asemenea garanție, statul român descoperă că este o nouă gaură în bugetul de stat, dar care în același timp periclitează siguranța statului român și a cetățenilor săi accentuând acele deficite și așa uriașe pe care statul imberb, ca să nu spun imbecil, se face că vrea să le acopere.
Pentru a nu mai cădea în capcana acestor grupuri infracționale transfrontaliere vă atașez o scurtă descriere a modalității prin care antreprenorii români, participanți activi la acest joc cu fonduri europene și interne, pot evita problemele cu justiția în viitor.
Aici sunt mai multe variante, dar cea mai simplă este aceasta, se și pasează responsabilitatea de la unul la altul.
Implicați:
Emitentul – societatea care nu are dreptul LEGAL
Intermediarul – brokerul de asigurare și aici mă refer că există posibilitatea ca cei mai mari brokeri din țară să distribuie acest tip de garanție, dar nu prin firmă autorizată la ASF. Pentru a nu raporta garanțiile, și-au făcut un simplu SRL cu capital social de
200 lei și gata, dar folosind rețeaua de sute sau chiar mii de oameni/colaboratori înregistrați la ASF
Clientul – care primește oferta, draftul de la broker și pe care o prezintă autorității contractante (statul român)
Autoritatea statului – care o acceptă sau nu, în funcție de capacitatea celui prin mâinile căruia ajunge garanția/asigurarea
Finalul.
Acum, când se acceptă garanția, clientul primește un decont de la emitent prin intermediar pentru a fi achitat de către acesta, DAR… și aici este FUNNY… și ATENȚIE până unde merge șmecheria:
Emitentul nu poate încasa banii în contul lui deoarece ar trebui să încaseze banii în afara țării, în țara de proveniență a așa-numitei societăți emitente, așa că „băieții deștepți” au inventat o nouă metodă, au inventat un „agent de încasări și plăți”. Un SRL autohton, made in Romania cu capital social 200 lei, unde încasează comisioanele de la clienți și bineînțeles că din același cont fac și plățile către intermediar, comisioane ce se ridică și la valori de 35-40% din prima plătită de client pentru o simplă hârtie A4.
„Băieții deștepți” din spatele acestor entități au răspândit în piață ideea că funcționează pe teritoriul României FREEDOM OF SERVICES.
Pentru a înțelege ce înseamnă FREEDOM OF SERVICES pentru ambele autorități ale statului ce supraveghează piața financiară și de asigurări, vă prezint mai jos ce transmit cei doi reglementatori ai pieței de asigurări și instituțiilor de credit și nonbancare, respectiv ASF și BNR, referitor la companiile ce pot emite asigurări și garanții pe teritoriul României și UE.
Ce transmite Autoritatea de Supraveghere Financiară:
Societățile de asigurări (ASF)
Societățile de asigurări care sunt autorizate să-și desfășoare activitățile comerciale în orice țară din Spațiul Economic European (SEE) au în principiu permisiunea să își desfășoare activitatea și în alte state membre.
FOS permite firmelor de asigurare să ofere servicii pe teritoriul altui stat membru fără a fi necesară înființarea unei sucursale în România.
Astfel, prin FOS, societățile pot distribui produse de asigurare pe întreg teritoriul SEE din țara de origine.
Directivele UE prevăd că o autorizație obținută într-un stat membru le permite firmelor să-și desfășoare activitatea în toate celelalte state membre fără a obține autorizații suplimentare.
FOARTE IMPORTANT, trebuie precizat următorul aspect:
Procesul implică notificarea Autorității de Supraveghere Financiară din România de către autoritatea de supraveghere financiară din statul unde societatea își are sediul că aceasta va funcționa pe teritoriul României, pe clasele de asigurări dorite și așteaptă aprobarea ASF România.
NICIODATĂ nu notifică compania „X” din țara „Y” Autoritatea Financiară din România că va activa pe piața din România.
Din acest moment este foarte simplu de aflat dacă se dorește cu adevărat, dacă compania respectivă emite sau nu LEGAL, ASF-ul aflat într-o nouă eră cu noua conducere va răspunde foarte prompt.
Ce transmite Banca Națională a României:
Pentru instituțiile financiare (BNR)
Instituțiile financiare din state membre își pot desfășura activitatea pe teritoriul României, în mod direct sau prin intermediul unei sucursale, cu respectarea strictă fie a prevederilor art. 54 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, adoptată cu modificări și completări prin Legea 207/2007, cu modificările și completările ulterioare, fie a dispozițiilor art. 25 – 27 din Legea nr. 93/2009 a instituțiilor financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a putea verifica entitățile vă atașez și linkul, asta pentru specialiștii care semnează orice fără a face verificările corecte și normale conform normelor și procedurilor trecute în fișa postului.
Registrele privind instituțiile financiare nebancare ținute de banca centrală (https://www.bnr.ro/Registre-si-Liste-717.aspx).
Pentru a nu mai căuta dumneavoastră articolele, legile, ordonanțele, vi le atașez eu.
Art. 54 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006
Secțiunea a 2-a Instituțiile financiare din alte state membre
Articolul 54
(1) Instituțiile financiare cu sediul într-un alt stat membru pot desfășura în România activitățile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) – n), prin înființarea de sucursale sau prin furnizarea de servicii în mod direct, dacă aceste instituții financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor instituții de credit, dacă activitățile respective sunt prevăzute în actele lor constitutive și dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) societatea-mamă sau societățile-mamă ale instituției financiare sunt autorizate ca instituții de credit în statul membru a cărui legislație guvernează statutul instituției financiare-filială;
b) activitățile în cauză sunt efectiv desfășurate pe teritoriul aceluiași stat membru;
c) societatea-mamă sau societățile-mamă ale instituției financiare dețin 90% sau mai mult din drepturile de vot atașate acțiunilor la capitalul social al acesteia;
d) societatea-mamă sau societățile-mamă ale instituției financiare trebuie să îndeplinească cerințele autorității competente din statul membru de origine cu privire la administrarea prudentă a instituției financiare-filială și trebuie să declare, cu acordul acestei autorități, că garantează în solidar obligațiile asumate de instituția financiară-filială;
e) instituția financiară-filială este inclusă, în special în ceea ce privește activitățile pe care urmează să le desfășoare în România, în supravegherea pe bază consolidată a societății-mamă sau, după caz, a fiecărei societăți-mamă, în mod deosebit pentru calculul cerințelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 126, pentru controlul expunerilor mari și în scopul limitării participațiilor calificate potrivit dispozițiilor art. 143.
(2) Dispozițiile art. 45 alin. (2), 48 și 49 se aplică în mod corespunzător și în cazul înființării unei sucursale, respectiv al furnizării de servicii în mod direct în România de către o instituție financiară dintr-un alt stat membru. Notificarea transmisă Băncii Naționale a României include în acest caz și atestarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul înființării unei sucursale, prin excepție de la dispozițiile art. 48 alin. (2) lit. d), informațiile care se notifică sunt cele referitoare la nivelul fondurilor proprii ale instituției financiare-filială și nivelul fondurilor proprii și al cerințelor de capital, la nivel consolidat, ale instituției de credit, societate-mamă.
Art. 25 – 27 din Legea nr. 93/2009
SECȚIUNEA a 2-a
Notificarea
Art. 25.
(1) Înființarea instituțiilor financiare nebancare ce fac obiectul înscrierii în Registrul general se notifică Băncii Naționale a României, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerțului.
(2) Instituțiile financiare nebancare pot desfășura activitate de creditare numai după înscrierea în Registrul general.
Art. 26.
(1) Procedura și condițiile de notificare sunt stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.
(2) Instituțiile financiare nebancare sunt obligate să comunice modificările cu privire la datele și informațiile cuprinse în documentația depusă inițial, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României.
SECȚIUNEA a 3-a
Registrul general
Art. 27.
(1) Instituțiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul general dacă, în urma notificării efectuate, fac dovada respectării cerințelor legale aplicabile.
(2) Banca Națională a României transmite instituțiilor financiare nebancare documentul ce atestă înscrierea în Registrul general, în termen de 30 de zile de la data la care documentația depusă este completă și corespunzătoare.
(3) Neîndeplinirea cerințelor legale aplicabile atrage respingerea cererii de înscriere a entității în Registrul general și, implicit, neacordarea permisiunii de a desfășura activitate de creditare.
Este foarte dificil de admis și pentru cei neavizați din domeniul achizițiilor publice că aceste condiții de mai sus pot fi îndeplinite de vreo instituție din Uniunea Europeană de care nu a auzit nimeni.
La ASF situația este mai relaxată și avem acum Euroins, LevIns… Totuși cele două sunt corporații imense, toată Europa a auzit de ele și funcționează LEGAL notificând ASF-ul și primind acceptul pentru a putea funcționa și cu toate astea ASF-ul atenționează piața de asigurări cu privire la aceste garanții și la riscul la care se supun autoritățile care le primesc, precum și cei care le cumpără,
asumându-și potențialul risc pe parcursul valabilității acestora, dar, repet, sunt LEGALE și sunt trecute în legea achizițiilor publice ca instrumente financiare acceptate.
NICIODATĂ nu va accepta BNR-ul asemenea fantome din Letonia, Lituania, Estonia pe piața pentru a crea un cutremur în economia națională și așa aflată acum în degringolada.
O mare problemă o constituie faptul că această problemă a ajuns în atenția Parchetului European, care investighează mai multe scheme de fraudare a fondurilor europene prin depunerea acestor instrumente de garantare false, ceea ce poate duce la încă o problemă pentru România în accesarea fondurilor europene.
Drd. ec. Bogdan Petre este vicepreședinte al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
