_________________
de Daniela Mandoc, Șef serviciu LEADER,
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)
Pornind de la principalele elemente ale noii politici Agricole Comune (PAC), constând în simplificarea și modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităților între statele membre, sprijinul mai bine orientat, bazat pe rezultate și pe performanță, distribuirea mai echitabilă a plăților directe către statele membre, creșterea așteptărilor în materie de mediu și climă, pachetul de reforme PAC post-2020 conține trei propuneri legislative, respectiv:
– un regulament privind planurile strategice în domeniul PAC, în cadrul căruia sunt abordate plățile directe, măsurile de piață și dezvoltarea rurală
– un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC
– un regulament de modificare a regulamentelor privind organizarea comună a piețelor produselor agricole, sistemele din domeniul calității și măsurile pentru regiunile îndepărtate.
Cele trei regulamente care alcătuiesc pachetul de reformă a PAC au fost convenite de către Consiliu și de Parlamentul European în iulie 2021 și au fost publicate în Jurnalul Oficial la data de 6 decembrie 2021.
La nivelul Uniunii Europene este stabilit un număr de 10 obiective comune specifice ale PAC, concentrate pe aspecte sociale, economice și de protecție a mediului, acestea reprezentând baza pentru planurile strategice PAC ale statelor membre:
– reechilibrarea lanțului alimentar,
– combaterea schimbărilor climatice,
– managementul durabil al resurselor,
– conservarea peisajelor și a biodiversității,
– sprijinirea reînnoirii generaționale,
– cunoașterea și inovarea,
– dezvoltarea zonelor rurale,
– siguranța alimentară și bunăstarea animalelor,
– venituri echitabile pentru fermieri,
– creșterea competitivității.
Astfel, în noua arhitectură a PAC, statele membre își prezintă intervențiile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice la nivelul UE într-un Plan Național Strategic PAC (PS PAC), care va combina majoritatea instrumentelor de sprijin finanțate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv programele sectoriale instituite în temeiul precedentului regulament privind organizarea comună a piețelor. La baza planului strategic stă o strategie de intervenție unică și coerentă, fiind stabilite țintele pentru perioada de programare 2021-2027, prin utilizarea unor indicatori de rezultat definiți în comun. Totodată, în noul cadru PAC, măsurile FEADR, schemele de plăți directe FEGA și măsurile de piață sunt redenumite intervenții.
Comisia Europeană a propus pentru PAC din cadrul financiar multianual aferent perioadei 2021-2027 o finanțare în valoare de 365 miliarde euro (în prețuri curente), acest cuantum reprezentând o pondere medie de aproximativ 28,5% din bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Pentru România a fost propusă suma de 20,5 miliarde euro, din care:
– 13,5 miliarde euro pentru plăți directe,
– 363 milioane euro pentru măsurile de sprijinire a pieței (finanțare prin FEGA),
– 6,7 miliarde euro pentru dezvoltare rurală (finanțare prin FEADR).
În condițiile îndeplinirii cadrului de performanță multianual, prin intermediul Planului Național Strategic PAC 2027, România a trebuit să își fixeze un set de obiective generale, în concordanță cu cele specifice ale PAC la nivelul UE, fiind concretizate în:
– promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care să asigure securitatea alimentară, creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea disparităților dintre ferme, respectiv:
Sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor, în vederea îmbunătățirii securității alimentare a populației,
Îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării,
Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric,
– consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității sectorului agro-alimentar prin intensificarea cooperării, încurajarea investițiilor colective, modernizarea, restructurarea fermelor, prin investiții pentru îmbunătățirea productivității concomitent cu dezvoltarea, modernizarea industriei alimentare, respectiv:
Contribuirea la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea,
Promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul,
Contribuirea la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor naturale,
– dezvoltarea socio-economică a spațiului rural prin atragerea și susținerea tinerilor și facilitarea dezvoltării afacerilor, promovarea și creșterea ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, respectiv:
Atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale,
Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile,
Îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și sustenabile, la deșeurile alimentare și la bunăstarea animalelor.
În cadrul Planului Național Strategic PAC 2027 aprobat pentru România sunt cuprinse o serie de intervenții, care vor îmbrăca forma plăților directe, a măsurilor de piață și respectiv a dezvoltării rurale, urmând a fi implementate, sub coordonarea Autorității de Management constituite la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul agențiilor de plăți APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) și AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale).
Aceste intervenții sunt:
– DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente
– DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile
– DR-03 – Agro-mediu și climă – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon
– DR-04 – Agricultură ecologică – Conversie
– DR-05 – Agricultură ecologică – Menținerea certificării
– DR-06 – Bunăstarea animalelor
– DR-07 – Silvo-mediu și climă
– DR-08 – Împăduriri – Întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite
– DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona montană
– DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative
– DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice
– DR-12 – Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați
– DR-13 – Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal
– DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni
– DR-15 – Investiții în exploatațiile pomicole
– DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi
– DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă
– DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice
– DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă
– DR-20 – Investiții în sectorul zootehnic
– DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA)
– DR-22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole
– DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a TFUE
– DR-24 – Investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere
– DR-25 – Modernizarea infrastructurii de irigații
– DR-26 – Înființarea sistemelor de irigații
– DR-27 – Crearea/modernizarea infrastructurii de acces agricole
– DR-28 – Crearea/modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural
– DR-29 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole
– DR-30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
– DR-31 – Contribuții financiare la plata primelor de asigurare
– DR-32 – Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole
– DR-33 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol
– DR-34 – Cooperare și inovare în agricultură prin intermediul grupurilor operaționale PEI
– DR-35 – Dezvoltarea cooperării în cadrul lanțului valoric
– DR-36 – LEADER – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității
– DR-37 – Transfer de cunoștințe
– DR-38 – Consiliere în afaceri agricole
Odată cu implementarea intervențiilor cuprinse în Planul Strategic PAC 2021-2027, România va trebui să raporteze anual progresul înregistrat, prin întocmirea unui raport anual de performanță, element esențial al cadrului de performanță reglementat la nivelul UE, ce face legătura dintre planificare, raportare și asigurare (eligibilitatea cheltuielilor la nivelul statului membru).
Pentru realizarea raportărilor, se vor utiliza mai multe tipuri de indicatori, precum:
– indicatori de context – pentru evaluarea performanțelor PS PAC 2027, cât și pentru stabilirea țintelor aferente indicatorilor de rezultat (exemple de indicatori de context ce pot fi utilizați: populație, densitatea populației, rata sărăciei, suprafața agricolă, productivitatea muncii, suprafața agricolă inclusă în agricultura ecologică etc.);
– indicatori de realizare (de output) – măsurați în unități fizice sau monetare (exemple de indicatori de realizare ce pot fi utilizați: numărul de investiții nonproductive sprijinite, numărul de hectare cu sprijin pentru agricultura ecologică, numărul de grupuri/ organizații de producători sprijinite etc.);
– indicatori de rezultat – pentru a reflecta efectul direct, imediat al unei intervenții sau al planului strategic, cu referire la obiectivele specifice ale acestuia (exemple de indicatori de rezultat ce pot fi utilizați: ponderea fermelor cu instrumente de gestionare a riscurilor din cadrul PAC, noi locuri de muncă în cadrul proiectelor sprijinite, ponderea populației rurale care beneficiază de un acces îmbunătățit la servicii și infrastructură grație sprijinului PAC, ponderea terenurilor agricole care fac obiectul angajamentelor în materie de gestionare pentru calitatea apei etc.).
În noiembrie 2023, Comisia Europeană a publicat un raport privind efortul comun al tuturor planurilor strategice din cadrul PAC în statele membre ale UE, care confirmă rolul noii PAC în sprijinirea tranziției către un model agricol mai durabil, fiind identificate unele nevoi de îmbunătățire și anume:
– nevoia de îmbunătățire a instrumentelor de gestionare a riscurilor și de creștere a rezilienței fermelor,
– necesitatea sprijinirii în continuare a inovării și a tehnologiilor digitale,
– nevoia complementarității cu politicile și fondurile UE și naționale pentru atingerea obiectivelor de mediu.
Se poate înțelege astfel că PAC 2023-2027 este o politică modernizată, cu un accent puternic pus pe rezultate și pe performanță, iar noile norme, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023, pregătesc terenul unui viitor sustenabil pentru fermierii europeni, care să ofere un sprijin mai bine direcționat fermelor mai mici și să acorde țărilor din UE o mai mare flexibilitate pentru adaptarea măsurilor la condițiile locale.
De asemenea, trebuie înțeles că și pentru România, agricultura și zonele rurale sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă, iar PAC 2023-2027 va fi un instrument de bază pentru atingerea obiectivelor ambițioase ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale „Strategiei privind biodiversitatea”.
Daniela Mandoc este șef serviciu – Serviciul LEADER și Investiții Non-agricole din cadrul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 3 Sud Muntenia în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
