Noul Cod silvic este „primul cod din 2008 încoace scris de la zero și născut într-un context firesc”, spune înainte de toate ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, și accentuează: „Pasul unu din acest context a fost elaborarea și aprobarea Strategiei naționale pentru păduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului silvic în baza noii strategii”.
Noul Cod silvic a fost conceput de specialiști în domeniu, din mediul de universitar și de cercetare: Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Cu o asemenea sursă de concepere, apreciază ministrul Mircea Fechet, noul Cod silvic „e construit ținându-se cont de nevoile sectorului, de cum au evoluat așteptările societății față de pădure, de provocările actuale naționale și europene și de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice”.
Cele mai importante prevederi ale noului Cod silvic
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor semnalează câteva dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod silvic:
– tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Până acum, erau interzise doar în parcurile naționale (896.758 ha). Se va extinde interdicția și în parcurile naturale (541.140 ha) și în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane ha, din care aproape jumătate sunt pădure)
– Codul silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar
– se stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii acestora
– apar noi infracțiuni silvice – falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare
– se dă dreptul proprietarului de pădure (stat sau privat) la soluții alternative de pază – de la firme specializate la pază organizată în regim propriu, în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege
– vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere
– se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn
– terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști
– apare Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic
– toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier
– se va realiza Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare
– apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”, mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri
– orice român se va putea bucura de pădurile României, având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român, cât și celor deținute de persoane private, cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren
Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Ceea ce ne-a preocupat în mod special în procesul conceperii Codului silvic a fost să reușim să găsim un echilibru între protejarea celor mai valoroase păduri și gestionarea durabilă a lor într-un nou context social în care oamenii, pe bună dreptate, își doresc din ce în ce mai multe de la pădure”.
Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva
a aprobat strategia de dezvoltare
Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (SDR30), proiect strategic demarat la finalul anului trecut în acord cu cerințele de implementare a Strategiei Naționale pentru Păduri – SNP30, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1227/05.10.2022. Strategia vizează „consolidarea bunelor practici din organizație și, totodată, reformarea și remodelarea procedurilor și proceselor aplicabile astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să devină o entitate modernă, cu principii solide de lucru, transparentă și integră, capabilă să realizeze un management durabil al pădurilor de stat și să utilizeze rațional resursele forestiere, punând în valoare într-o manieră optimizată serviciile pe care pădurile le oferă populației, economiei și mediului înconjurător”.
Romsilva precizează că „elaborarea SDR30 s-a realizat sub forma unui proiect, în coordonarea unei echipe centrale desemnate de conducerea executivă a regiei, formată din angajați ai Romsilva ce au fost implicați într-un proces participativ alături de specialiști din cadrul organizației. Acest proces s-a derulat și prin consultarea mediului academic, a asociațiilor de profil și a organizațiilor nonguvernamentale”.
Direcții strategice de dezvoltare a Romsilva
Romsilva subliniază că Strategia de dezvoltare „prevede 13 direcții strategice de dezvoltare și acțiuni specifice, conducerea organizației asumându-și astfel termenele de implementare și sistemul de monitorizare a rezultatelor scontate. Direcțiile strategice se concentrează, pe de o parte, pe un set de măsuri în vederea creșterii eficacității gospodăririi pădurilor de stat în spiritul normativ al unei silviculturi apropiate de natură, iar pe de altă parte, pe aspecte ce vizează eficiența aparatului administrativ al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Prin acest document de planificare strategică, gospodărirea pădurilor de stat devine o activitate mai transparentă și participativă, ținând cont de nevoia de lemn ca resursă critică pentru unele comunități și pentru economia forestieră, accentuând însă necesitatea protejării unor păduri cu valoare ridicată de conservare sau gospodărirea adecvată a pădurilor pentru atingerea unor obiective socio-ecologice. Strategia pune un accent important pe îmbunătățirea infrastructurii de gospodărire silvică și dezvoltarea facilităților pentru exploatarea, depozitarea și sortarea superioară a lemnului fasonat, suplimentată de o nouă viziune pentru paza pădurilor. De asemenea, documentul strategic își propune menținerea dialogului cu factorii interesați pentru o gestionare echitabilă și echilibrată a resurselor forestiere de stat”.
Foto: Romsilva
