Pădurile neatinse de exploatare ţin de tezaurul nostru natural şi sunt atestate ca părţi ale patrimoniului mondial. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva le asigură tutela ştiinţifică.
În primul semestru al acestui an, Romsilva a identificat 3840,46 hectare de păduri virgine și cvasivirgine aflate în proprietatea publică a statului: păduri virgine, la ocoalele silvice Arpașu, județul Sibiu (1.757,71 hectare), Strâmbu Băiuți, județul Maramureş (1.063 hectare), Tarnița, județul Mehedinţi (175,67 hectare); păduri cvasivirgine, la ocoalele silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți, județul Maramureş (633,21 hectare), Berzeasca, județul Caraș-Severin (58,33 hectare), Geoagiu, județul Hunedoara (87,41 hectare), Pipirig, județul Neamţ (65,13 hectare).

„Este o veste foarte bună, fiind o recunoaștere a faptului că România deține păduri extrem de valoroase, bine administrate și protejate. Este un efort comun, o colaborare foarte bună între specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor, specialiștii silvici și organizațiile de mediu, cărora le mulțumim pentru implicarea în acest proiect. Romsilva este angajată într-un amplu proces de identificare și protejare a pădurilor valoroase de patrimoniu.

Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva

Codri seculari de patrimoniu mondial

Pe plan extern, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO, reunit la Cracovia, în Polonia, a declarat sit al acestui patrimoniu 24.679,4 hectare de păduri virgine de fag din România: 24.341,3 hectare se află în proprietatea publică a statului, administrate de Romsilva, iar 338,1 hectare, în proprietate privată. Suprafeţele de top mondial administrate de Romsilva se găsesc în parcurile naționale Domogled – Valea Cernei (10.321,7 hectare), Semenic – Cheile Carașului (4.278,3 hectare), Cheile Nerei – Beușnița (4.294,2 hectare), Cozia (3.411,1 hectare), precum și în codrii seculari Slătioara (609,8 hectare), Groșii Țibleșului (346,3 hectare), Strâmbu Băiuți (630 hectare). Aceeaşi recunoaştere internaţională a primit-o codrul Șinca, proprietate a Primăriei Șinca, județul Brașov (338,1 hectare).
Includerea în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO reprezintă un proces complex, de durată. Inițiativa aparține Ministerului Apelor și Pădurilor. Acum trei ani, a fost semnat un protocol de colaborare cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și cu organizațiile de mediu WWF – Programul Dunăre-Carpați și Greenpeace România. Partenerii în proiect au identificat inițial 25 de situri cu potenţial de recunoaştere internaţională. Dintre acestea, au fost selectate în final opt. În septembrie 2016, o echipă de specialiști ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), organizație mandatată de UNESCO să certifice astfel de situri, a evaluat în teren pădurile româneşti selectate.
Specialiștii Romsilva continuă anual identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine şi pe măsura derulării procesului solicită introducerea suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului Ministrului nr. 2.525/2016.