Ponderea regenerărilor naturale pe 2017 în pădurile statului este de 60-61%. Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, spune că „este un motiv de mândrie pentru silvicultori”, explicând: „Ținta este să realizăm cât mai multe regenerări naturale, pentru că acestea înseamnă proveniență locală și costuri reduse în reînnoirea pădurii. Este o performanță!” În ansamblu, subliniază directorul general, programul anual 2017 de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva a fost „un program normal de activitate la fondul forestier de administrat”. Aceasta înseamnă împăduriri prevăzute pe 14.252 hectare, din care 8.721 hectare prin regenerări naturale și 5.531 hectare prin împăduriri, precum și completări curente în plantații pe 2.589 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. Deja, în campania de împăduriri de primăvară, Romsilva regenerase 12.100 hectare, adică 84,9% din programul anual: 7.629 hectare regenerate natural, 4.471 hectare împădurite. În toamnă au fost prevăzute regenerări pe 2.537 hectare fond forestier de stat, din care 1.340 hectare pe cale naturală și 1.233 hectare prin împăduriri.
O urmă din Codrii Vlăsiei
În contextul campaniei de împăduriri de toamnă, un exemplu este lucrarea de la Ocolul Silvic Brănești al Direcției Silvice Ilfov – o urmă din Codrii Vlăsiei. Acolo a fost tei, i-a trecut vremea, iar înlocuirea și pornirea la refacerea pădurii s-au făcut cu specii valoroase de stejar pedunculat și cu specii de ajutor, după formula 70 Stejar 10 Cireș 10 Păr 10 Sânger, precizează Theodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești.
Ing. Cezar Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, reliefează câteva caracteristici zonale: „Administrăm 19.426 hectare și asigurăm servicii silvice de pază pentru 2007 hectare, proprietate privată. Suprafața de administrat e mică, dar cu importanță mare, pentru că toate pădurile noastre sunt situate în jurul capitalei și au rol de protecție, recreere și agrement. Administrarea o facem prin ocoalele silvice Snagov – cel mai mare, Brănești, București – cuprinde pădurile din zonele Jilava, Măgurele, se întinde pe partea vestică până spre nord, la Balotești, Corbeanca”. Puieții pentru împăduriri provin din pepiniera proprie Cozieni, existentă din 1935, cu suprafața de 1.033 ari; produce puieți ornamentali de talie mare și puieți forestieri de talie mică.
Silvicultura, meserie de viitor
Tot în zonă, se vede clar că silvicultura e meserie de viitor, după conlucrarea cu Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești. Elevi și cadre didactice au lucrat și în campania de împăduriri din toamna 2017. Unul dintre elevi, Ion Tănăsescu, clasa a X-a, vine din comuna Balaci, județul Ialomița, a optat de la început pentru acest colegiu și spune că vrea să fie pădurar; în general, zice, „nu mi-e rușine de muncă!” Având o experiență de 40 de ani de școală, tehnicianul silvic Ion Tănăsescu (coincidență de nume) poate să aprecieze că înainte elevii erau mai interesați să învețe meserie și concurența la admitere era mare: opt-zece pe loc la liceu, patru-cinci la profesională.
