Interviu cu Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României
Florin Antonescu: Domnule președinte, de-a lungul celor 160 de ani trecuți de la fondare, în 1864, ce elemente au reprezentat neîntrerupt spiritul Curții de Conturi a României, definindu-i personalitatea?
Mihai Busuioc: În mod inevitabil, în cei 160 de ani de la înființare, Curtea de Conturi a cunoscut multe transformări de ordin administrativ sau funcțional. Este firesc, dacă ne gândim la amploarea evenimentelor prin care a trecut România în ultimul veac și jumătate. S-au schimbat multe lucruri față de felul în care au imaginat instituția părinții săi fondatori, dar au rămas și câteva constante. Acestea sunt competența, integritatea și profesionalismul puse în slujba cetățeanului. Cred că dintotdeauna Curtea de Conturi a inspirat încredere și obiectivitate. Încă de la părintele fondator, Alexandru Ioan Cuza, această instituție a fost gândită ca un gardian al finanțelor publice și, mai ales, ca un factor obiectiv pentru cetățeni în construcția încrederii că fondurile sunt cheltuite în interesul și în beneficiul lor. Spiritul Curții de Conturi reflectă atemporal aceste caracteristici.
Curtea de Conturi a României a pus umărul, prin expertiza și profesionalismul oamenilor ei, la construcția României moderne. Toate proiectele importante ale României poartă, sub o formă sau alta, amprenta acestei instituții atât de necesare, dar deseori neînțelese pentru eșafodajul democratic al unui stat modern.
Care sunt astăzi trăsăturile prin care Curtea de Conturi a României își afirmă rolul și locul în contextul economic şi social de la noi?
Mihai Busuioc: Îmi place să cred că devenim tot mai mult un partener de încredere în triunghiul responsabilității sociale alături de Parlament și de Guvernul României. Redefinind valorile care ne-au consacrat, responsabilitate, profesionalism, independență, încercăm să adăugăm două trăsături esențiale pentru o instituție supremă de audit din secolul XXI: transparență și comunicare. Cred că, alături de colegii mei din plen, am reușit să punem Curtea de Conturi pe un drum al modernizării care să se concretizeze într-o instituție care să aducă plusvaloare în viața cetățenilor.
Am enunțat aceste trăsături, în mod concis, cu ocazia evenimentului aniversar din luna septembrie, dedicat împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții. Am denumit evenimentul „Responsabilitate. Relevanță. Reziliență – într-o lume a provocărilor”. Responsabilitate, pentru că instituția supremă de audit a României este instituția mandatată să vegheze la cheltuirea banului public. Relevanță, pentru că, prin activitatea de audit public extern pe care o desfășurăm, urmărim să avem un impact semnificativ în mediul administrativ și social. Și, nu în ultimul rând Reziliență, pentru că trebuie să învățăm să ne adaptăm permanent și să găsim răspunsurile potrivite la provocările tot mai inedite ale lumii de astăzi. O descriere amănunțită a trăsăturilor prin care Curtea de Conturi își definește rolul și locul se regăsește în strategia noastră de dezvoltare instituțională 2023-2028. Este un document public și poate fi consultat pe site-ul oficial al Curții. Aici veți găsi amănunte elocvente despre abordarea pe care o avem în activitatea de audit, despre obiectivele noastre strategice, despre relația cu părțile interesate.
Ce anume conferă echilibru raportului dintre responsabilitate, exigență și transparență în activitatea prezentă a Curții de Conturi?
Mihai Busuioc: Noua paradigmă pe care ne-o dorim la Curte mută accentul de pe control pe audit. Scopul nostru nu mai este doar identificarea persoanelor vinovate și sancționarea lor, ci presupune și depistarea și rezolvarea problemelor sistemice cu care se confruntă România. Evident că acolo unde descoperim fraude, le sancționăm ca atare prin stabilirea prejudiciului, identificarea persoanelor presupus vinovate și sesizarea organelor de urmărire penală, potrivit legii. În situația în care constatăm că entitatea verificată nu a întreprins niciun demers pentru recuperarea unui prejudiciu, în urma misiunilor noastre de follow-up, se poate ajunge la blocarea fondurilor bugetare și la sesizarea organelor în drept. Însă nu acesta este obiectivul principal al auditurilor noastre, ci dezvoltarea României prin disciplină financiară, utilizarea chibzuită și inovativă a resurselor.
Responsabilitatea noastră față de Parlament și societate este sporită odată cu adoptarea tuturor rapoartelor în plen. Practic, am transpus în activitatea noastră cotidiană principiul colegialității dintre membrii plenului. Cred însă că transparența este corolarul care potențează și, în același timp, echilibrează atributele de responsabilitate și exigență. Unul dintre cei mai importanți pași de reformă pe care l-am făcut a fost transparentizarea activității prin publicarea rapoartelor de audit. Astăzi, rapoartele de audit sunt aprobate de către plenul Curții și apoi devin publice. În acest fel, activitatea noastră, percepută uneori fie în termeni de responsabilitate, fie în termeni de exigență, devine cunoscută de toată lumea, pentru că, la sfârșitul zilei, vorbim de impactul în viața cetățeanului.
Cum considerați că trebuie să se implice Curtea de Conturi într-un proces de relansare a economiei românești?
Mihai Busuioc: Aici cred că este o discuție mai largă. Procesul de lansare a economiei românești implică un efort susținut din partea mai multor instituții, împreună cu mediul de afaceri și cu societatea civilă. Curtea de Conturi este o piesă importantă în acest puzzle și cred că putem fi de folos factorilor decidenți prin auditurile noastre. Politicile publice, deciziile politice, proiectele de lege pot fi îmbunătățite pe baza experienței și expertizei auditorilor noștri. Trebuie doar să existe comunicare și să fim solicitați. Noua paradigmă de audit, pe care am adoptat-o în mandatul meu, își propune să ne facă mai relevanți pentru stakeholderi și societate, iar munca noastră să capete un impact crescut. Începând cu anul 2023, odată cu implementarea noului regulament privind activitatea de audit public extern, abordarea noastră de audit este orientată către identificarea riscurilor și a problemelor sistemice. Urmărim ca, prin recomandările pe care le facem, să contribuim la soluționarea cauzelor problemelor pe care le identificăm, nu doar la rezolvarea efectelor. Mai mult, oferim entităților verificate suport și sprijin pentru remedierea eventualelor deficiențe identificate în audit. Suntem deschiși dialogului cu toate părțile interesate de activitatea noastră și ne oferim ajutorul potrivit cadrului legal care ne guvernează activitatea și competențelor pe care le deținem. Dorim să creștem numeric și calitativ auditurile de performanță, astfel încât, prin recomandările pe care le facem, să aducem cât mai multă valoare adăugată în domeniile vizate, inclusiv în cel economic.
Din perspectiva Curții de Conturi, cum caracterizați atitudinea generală față de finanțele publice la nivelul economiei noastre?
Mihai Busuioc: Cred că în ultimii ani entitățile și-au întărit disciplina financiară mulțumită și recomandărilor noastre. În general, acolo unde există probleme, acestea se datorează incoerențelor legislative sau diferitelor erori, dar, ca imagine generală, societatea românească s-a schimbat mult în bine în ceea ce privește execuțiile bugetare și raportarea la finanțele publice. Există mai multă responsabilitate, transparență și eficiență în utilizarea finanțelor publice.
Atitudinea față de finanțele publice transpare cel mai bine din rapoartele de audit și, cu precădere, din activitatea de follow-up prin care evaluăm impactul implementării recomandărilor formulate de auditori. Parcurgându-le, putem vedea dacă entitatea verificată, managementul său, a depus sau nu eforturi pentru îmbunătățirea performanței sau pentru corectarea deficiențelor. Putem spune că analiza impactului implementării măsurilor dispuse de Curtea de Conturi arată o serie de aspecte pozitive, care se răsfrâng asupra întregii activități a entităților auditate. Vorbim aici de fundamentarea realistă a proiectului de buget anual, de efectuarea corespunzătoare a cheltuielilor pe parcursul execuției bugetare, de înregistrarea tuturor operațiunilor în evidențele contabile și fiscale. Se simte însă nevoia pentru trecerea la bugetare multi-anuală și la bugetarea pe proiecte. Aici este o problemă care transcende activitatea Curții și e nevoie de voință politică și de coordonare a tuturor factorilor implicați.
Avem multe exemple de bună guvernanță și de bune practici, însă observăm și o serie de lucruri care nu merg așa cum trebuie, mai ales în zona controlului intern managerial și a auditului intern. Constatările noastre evidențiază adesea lacune în aplicarea corespunzătoare a cadrului de reglementare legală, nereguli în gestionarea patrimoniului sau nerespectarea principiilor de eficiență, eficacitate și economicitate. În opinia noastră, întărirea sistemului de control intern managerial reprezintă o prioritate. La fel, este necesară o reformă substanțială a funcției auditorului intern. Acestea sunt câteva precondiții necesare pentru a determina îmbunătățirea atitudinii generale față de finanțele publice.
Care sunt obiectivele și perspectivele vizate prin deschiderea actuală a Curții de Conturi a României către mediul universitar?
Mihai Busuioc: Noi privim mediul universitar ca pe un veritabil izvor de cunoaștere și de resursă umană valoroasă și avem contacte fructuoase cu acesta pe mai multe paliere. Sunt șase ani de când derulăm stagii de practică pentru studenți, în care căutăm să valorificăm și să completăm pregătirea tinerilor cu potențial, care doresc să urmeze o carieră în domeniul auditului. Am anunțat recent că vom organiza în luna decembrie un concurs de recrutare pentru ocuparea a 136 de posturi de auditor public extern și profit de această oportunitate pentru a invita absolvenții de studii economice, juridice, administrative și inginerești să participe la selecție.
Din altă perspectivă, după cum probabil cunoașteți, avem la nivelul Curții un Consiliu Consultativ format din reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și ai mediului de afaceri. Acest consiliu, care se reunește semestrial și din care fac parte rectorii a șapte dintre cele mai importante universități din România, are rolul de a sprijini Curtea cu informații, date și analize de înaltă calitate, care ar putea fi utilizate în luarea unor decizii strategice și în activitatea de planificare.
Curtea de Conturi cum își formează, cum își selectează resursa umană?
Mihai Busuioc: Ne propunem pe viitor o colaborare mai strânsă cu mediul academic, eventual prin introducerea în curriculum a unor materii de specialitate specifice lumii auditului, pentru a ne pregăti resursa umană. Resursa umană este, în opinia mea, componenta cea mai valoroasă în procesul de modernizare pe care îl derulăm, pentru că nimic din ceea ce am proiectat și am început să clădim nu se poate materializa fără susținerea și implicarea colegilor noștri. Le mulțumesc și cu această ocazie pentru fiecare picătură de energie pe care o investesc pentru reușita proiectului nostru comun.
Noi realizăm selecția resursei umane în baza unui regulament de recrutare conceput în conformitate cu cadrul de competențe al personalului de specialitate și elaborat pe baza principiilor, recomandărilor INTOSAI și a bunelor practici internaționale în domeniu. Cadrul de competențe reprezintă modelul de referință, etalonul în ceea ce privește planificarea și dezvoltarea carierei profesionale a personalului Curții de Conturi a României, având menirea de a asigura coerența, integrarea și alinierea activităților de resurse umane care au ca obiectiv major asigurarea capitalului uman necesar derulării activității la standardele de performanță și de calitate adecvate.
Formarea resursei umane din cadrul Curții de Conturi a României se realizează prin formare profesională inițială, de mentorat a noilor auditori publici externi și prin formare profesională continuă a personalului. Avem diverse forme de pregătire profesională, prin intermediul furnizorilor de servicii de specialitate sau al formatorilor interni, după caz. Ne dorim să obținem o resursă umană performantă, cu o înaltă pregătire de specialitate, și, în egală măsură, dorim să dezvoltăm o cultură organizațională sănătoasă, un mediu adecvat și plăcut la locul de muncă.
La nivel european și global, unde se regăsește Curtea de Conturi a României în sistemul internațional de profil, al instituțiilor supreme de audit?
Mihai Busuioc: Mă bucur să pot spune că activitatea noastră în organizațiile profesionale specifice, atât în grupurile de lucru tematice, cât și la nivel înalt de reprezentare – și mă refer aici la INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF, Comitetul de Contact – este tot mai intensă și tot mai prolifică. Vocea Curții de Conturi a României contează tot mai mult în lumea auditului. O confirmare în acest sens este și evenimentul internațional pe care Curtea l-a găzduit, la București, în luna septembrie, care a reunit liderii din auditul public și principalii donatori internaționali interesați să dezvolte parteneriate care susțin promovarea responsabilității și a transparenței în managementul financiar al entităților publice. Faptul că reforma Curții de Conturi a României a fost menționată cu acel prilej printre exemplele de succes din lumea auditului ne onorează și ne obligă să fim cât mai activi.
Unul dintre obiectivele mandatului meu de președinte a fost întărirea profilului extern al instituției supreme de audit din România. Ca parte a comunității EUROSAI și INTOSAI, adică organizațiile care grupează instituții supreme de audit din Europa și din lume, Curtea de Conturi a României e tot mai prezentă în ultimii ani în grupurile de lucru și în efervescența discuțiilor profesionale. Bucureștiul a fost gazda unor reuniuni ale organizațiilor de profil pe diferite teme (mediu, TVA, energie, IT), care au așezat Curtea de Conturi într-o dinamică profesională pe plan extern. Am avut și continuăm colaborarea cu GAO (instituția supremă de audit din SUA), cu SAI Olanda, Polonia, Austria, pentru a ne instrui personalul și a învăța de la cei mai buni. De asemenea, continuăm colaborarea, pe diferite proiecte, cum ar fi cele din zona de comunicare, digitalizare și resurse umane, cu DG-REFORM, instrumentul tehnic de sprijin al Comisiei Europene, ai cărei reprezentanți în România ne-au fost mereu aproape și
ne-au sprijinit în procesul de reformă.
Pasul cel mai important însă, în opinia mea, a fost trecerea Curții de Conturi a României la un audit pe baza standardelor internaționale. Astfel am făcut pasul către modernitate cu adevărat.
Ce provocări deschide Curții de Conturi a României contextul economic și politic internațional prezent și de perspectivă?
Mihai Busuioc: Trăim într-o lume în permanentă schimbare. În jurul nostru, lucrurile se dezvoltă cu o viteză uluitoare. Traversăm crize energetice, de sănătate, de securitate, climatice, fiecare dintre ele cu provocări nebănuite. Trebuie să fim pregătiți. Provocarea pentru Curtea de Conturi a României, ca pentru fiecare instituție supremă de audit, este aceea de a rămâne relevantă în context social. Prin auditurile noastre, trebuie să răspundem problemelor societății și să oferim soluții Legislativului și Executivului de a produce schimbări în viața cetățeanului. Trebuie să ne instruim auditorii, să le punem la îndemână instrumente de audit moderne, să fim în contact cu societatea pentru a răspunde provocărilor din jurul nostru. Interconectivitatea și anticiparea sunt instrumente cu care operează SAI-urile moderne.
În acest cadru, care sunt particularitățile procesului de reformă în ceea ce privește Curtea de Conturi a României?
Mihai Busuioc: Noi, la Curtea de Conturi, am încercat să abordăm reforma în mod integrat. Aceasta este o trăsătură necesară pentru reușita demersului. Astfel, am schimbat abordarea în auditul public extern atât la nivel structural, prin modificarea metodologiilor de audit, instruirea personalului de specialitate, crearea unor instrumente de lucru mai facile, cât și la nivel cultural, prin diagnosticarea și intervenția la nivelul culturii organizaționale a instituției și prin schimbarea mentalității. De asemenea, am adăugat o componentă de comunicare internă și externă a noilor reglementări în rândul auditorilor, precum și al entităților auditate de Curtea de Conturi. De altfel, comunicarea dintre echipele de audit și auditați a devenit un aspect deosebit de important în reușita misiunilor de audit. Și pentru că ne-am dorit ca reforma să fie trainică, am elaborat și, iată, implementăm în prezent, un plan strategic care să asigure sustenabilitatea reformei și continuarea activităților deja începute.
O altă particularitate este dată de fundamentarea temeinică a reformei și de expertiza largă și profesionistă de care am beneficiat. Astfel, am realizat două analize, una funcțională, efectuată de instituția supremă de audit a SUA (Government Accountability Office – GAO) și una inter pares, de către omologii noștri din Polonia, Austria și Țările de Jos. Ne-am dorit să utilizăm o expertiză cât mai bogată când am plecat la drum, în acest parcurs al modernizării Curții de Conturi din România. Interesant este că ambele demersuri au condus instituția în aceeași direcție.
De asemenea, putem afirma cu tărie că o trăsătură specifică a reformei noastre este implicarea stakeholderilor Curții în diverse etape, prin consultări, informări, prin deschiderea canalelor de comunicare de tip social media sau website, crearea posibilității ca cetățenii să facă propuneri de teme de audit, prin transparentizarea programului de activitate și, nu în ultimul rând, prin crearea unui Consiliu Științific care să reprezinte o voce a părților interesate în Curte.
O trăsătură importantă a reformei este și continuitatea. Noi nu ne-am limitat la implementarea unui proiect, la obținerea unor rezultate scontate, ci continuăm să lucrăm la acest proiect al modernizării Curții care, de fapt, trebuie să devină un proces continuu și dincolo de mandatul unui președinte.
Foto: Curtea de Conturi a României
