Soluție pentru criza lemnului de foc

„Soluția pentru criza lemnului de foc nu este plafonarea prețurilor, ci deblocarea sectorului”, spune fără ezitare Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, considerând că plafonarea prețurilor la lemnul de foc și alte produse din lemn folosite pentru încălzire, anunțată de ministrul mediului, apelor și pădurilor ca soluție temporară pentru asigurarea încălzirii populației în această iarnă, „nu poate avea niciun efect: prețul lemnului se stabilește fie prin licitație, fie prin mecanisme de piață”; și accentuează profesioniștii pădurii: „Pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piață globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale”.

Lucrările de exploatare, blocate de măsuri birocratice

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a anunțat prețuri medii pentru lemnul de foc de 214 lei/m³, semnalează Prolemn, atrăgând atenția că prețul „este mult sub plafonul de 500 lei/m³ care se vehiculează pe surse”.

Cauza crizei generalizate de resurse, consideră specialiștii industriei lemnului, este „complicată suplimentar de criza energetică care riscă să se acutizeze în sezonul rece. Criza de resursă lemnoasă vine pur și simplu din lipsa masei lemnoase pe piață, pentru că lucrările de exploatare sunt blocate de măsuri administrative și birocratice în toate direcțiile”.

În acest condiții, soluțiile pe care asociația Prolemn le propune autorităților sunt:

1. RNP Romsilva a anunțat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane m³ în primele 8 luni ale anului 2022, față de 10 milioane m³ în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluția evidentă este scoaterea la licitație a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector și să ofere resursă populației și industriei.
2. Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, despre care AIL – Prolemn vorbește de doi ani de zile deja, blochează în acest moment minim 10-12% din pădurile țării în sensul că nu se pot face lucrări de exploatare. Soluția ar fi simplificarea acestor proceduri după modele aplicate cu succes în alte țări europene: cu păstrarea intactă a valorii de mediu a pădurilor respective, concomitent cu fructificarea funcțiilor de producție ale acestora.
3. Birocrația excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier și 500.000 ha din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 mil. ha, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafața pădurilor. Soluția este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure.

Lemnul de foc și biomasa lemnoasă,
între soluții de avarie și strategii verzi inteligente

Prolemn apreciază că „punerea în competiție și prioritizarea prin politici publice a consumatorilor casnici față de utilizările industriale ale resurselor conduc la deficit artificial de materie primă și costuri ridicate, balanța comercială se înclină spre importuri costisitoare, urmează reduceri ale capacităților de producție, șomaj, subdezvoltare. Discuția nu este doar teoretică – a se vedea reducerea activităților din județul Suceava ale unuia dintre cei mai mari procesatori de lemn din România”.

Cătălin Tobescu, președintele asociației Prolemn: „Nevoile industriei sunt nevoi ale societății. Nu trebuie să le punem în opoziție cu nevoile populației pentru că toată lumea va avea de pierdut. Există mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea prețurilor pentru lemnul de foc – disponibilizarea sustenabilă a unui volum mai mare de masă lemnoasă și investiții în eficiența energetică”.
Din perspectiva industriei lemnului, „RNP Romsilva și UAT-urile pot scoate în mod legal și sustenabil mai mult lemn pe piață”, încât „oferta va echilibra cererea, iar prețurile finale pot fi ținute la un nivel acceptabil pentru populație. România exploatează legal aproximativ 18-20 milioane mc de lemn anual, dar posibilitatea totală, sustenabilă, stabilită prin amenajamente silvice, este de 25-26 milioane mc. Pentru aceasta, investițiile în sectorul forestier trebuie accelerate și trebuie eliminate blocajele administrative și birocratice care îngreunează accesul la resursa de lemn”.

Prolemn susține că „energia bazată pe resursa de lemn – energie termică preponderent – reprezintă deja peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste cinci ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene și solare. Dar consumul de lemn de foc în gospodării este în acest moment extrem de ineficient, cu randamente energetice de aproximativ 30%, când știm că randamentele pot fi de peste 90% în cazul utilizării în cogenerare energie electrică și termică.

Potențialul energetic al biomasei (forestieră, agricolă, deșeuri industriale și municipale) este evaluat, în strategia energetică a României recent relansată în dezbatere, la un total de
318.000 TJ/an sau 7,6 milioane TEP (tone echivalent petrol). Calculat în unități de măsură de energie electrică, acest potențial înseamnă peste
80.000 GWh, adică de aproximativ opt ori energia electrică a reactoarelor nucleare ale României”.