Activitatea de lobby în România – între nehotărârea decidenților și nevoia reglementării

Date:

În ultima perioadă, termenul de lobby a fost prezent din ce în ce mai des în spațiul public, fiind întâmpinat de un val de neîncredere din partea specialiștilor, de absența motivării temeinice din rândul decidenților și, totodată, de slaba reacție a societății civile. Deși propunerile de reglementare privind organizarea activității de lobby în România, înainte de guvern și parlament, clamează dialog deschis, transparent și sistematic în favoarea interesului public general, o bună parte din români consideră că țara noastră este deficitară la capitolul consultare publică.
Lato sensu, lobby este despre democrație și pentru exercitarea actului democratic liberal. În aceeași ordine de idei, amintim faptul că grupurile de interese reprezintă nucleul procesului politic – un mecanism funcțional de reprezentare a intereselor cetățenilor, urmând ca, prin activitatea întreprinsă, să devină o modalitate de evaluare a ponderii în care politicile publice satisfac nevoile celor care alcătuiesc societatea. Transparentizarea procesului de luare a deciziilor este un imperativ al democrației, iar lobbyul, realizat în climatul liberei competiții, poate deveni chiar un valoros instrument de informare corectă a opiniei publice.
În încercarea de a defini activitatea de lobby, putem afirma că aceasta constă în susținerea și promovarea drepturilor, opiniilor și intereselor colective ale unori grupuri de interese de către anumiți intermediari specializați pe care îi vom numi în continuare lobbyiști. Având o bază contractuală ce trebuie să respecte o anumită formă și procedură de înregistrare, prestarea activității de lobby se va face exclusiv de către o societate de lobby în beneficiul unui client. Proiectele de lege nu aduc, însă, claritate în această privință și nici nu propun o delimitare clară între viitorii profesioniști acreditați în domeniu și restul persoanelor care se pot implica în influențarea deciziilor oficialilor publici.


Remarcăm, astfel, că întregul proces este unul complex, implicând diferiți actori din sfera reprezentanților publici, angajații asociațiilor de interese și, nu în ultimul rând, persoana care exercită activitatea de lobby care poate avea calitate de angajat sau de prestator în cadrul unei societăți de lobby. Luând în calcul faptul că reprezentarea intereselor se poate rezuma la orice contact organizat și structurat, adresat unor reprezentanți ai autorităților sau instituțiilor publice, la nivelul României, asupra conceptului de lobby planează în continuarea suspiciunea. Acesta este înțeles sau adesea confundat cu infracțiunea de corupție – traficul de influență – ori cu infracțiunea de serviciu – conflictul de interese. Numitorul comun al regimului activității de lobby și infracțiunile menționate anterior constă în prezența actorului – funcționar public. Aspectele legate de sfera și metodele de influență stipulate în proiectele de lege nu pot fi confundate sau asociate din punct de vedere legal cu infracțiunile, întrucât obiectul de acitivitate este unul distinct, in primul caz fiind vorba de reprezentarea unui grup de interese, iar în al doilea vizat este un interes personal cu caracter incriminatoriu.
Concret, activitatea de lobby legitim realizată va trebui să facă întotdeauna dovada informării clienților asupra etapelor parcurse pentru susținerea și promovarea obiectivului urmărit, participarea la dezbaterile organizate de autoritățile sau instituțiile publice, contribuțiile la dezvoltarea strategiilor politice și economice, atragerea sprijinului formațiunilor politice pentru susținerea și promovarea obiectivului, contactele directe cu senatori, deputați și nu numai.
Deși în România s-a discutat la nivelul Parlamentului despre lobby încă din 2001, motivarea făcând apel la doctrina românească profund inspirată de modelul ideologic constituțional francez, în prezent, conceptul nu aduce elemente de noutate. Remarcăm astfel că, din rândul celor patru proiecte de lege blocate în circuitul parlamentar pe o perioadă de 10 ani (2001-2011), nu s-a putut materializa niciunul. În schimb, în anul 2018, guvernul, prin Ministerul Mediului de Afaceri, și Senatul, în calitate de inițiatori, concurează cu un proiect de lege menit să reglementeze desfășurarea acțiunilor de influențare a activității puterii legislative și a celei executive, în loc să conlucreze în această privință.
În contextul actual, merită să reflectăm asupra a două aspecte principale legate de temporalitate și viitoarele implicații ale proiectului de lege. În primul rând, va trebui să aflăm dacă reglementarea activității de lobby, în forma actuală, ne poziționează cu adevărat mai aproape de Europa. Ținând seamă de ultimele evenimente și declarații ale oficialilor români aflați la Bruxelles, ralierea în totalitate la principiile statuate de către Uniunea Europeană reprezintă o opțiune și nicidecum un deziderat. De aceea ne putem întreba dacă factorii de decizie din România vor propune o formă serioasă, care să vină cu adevărat în sprijinul cetățenilor, sau va fi doar o continuare a unui mimesis al consultării publice.
Lobby-ul este considerat astăzi ca profesie cu vechime, o activitate naturală și inevitabilă, care a luat naștere odată cu societatea: ori de câte ori un grup a exercitat puterea într-o organizație, alte persoane sau alte grupuri au încercat să influențeze deciziile conducătorilor (Lionel Zetter, „Lobbying. The Art of Political Persuasion”). Poate fi adevărat deci faptul că reglementarea activității de lobby va permite reprezentarea profesionistă a intereselor exprimate de structurile societății civile în procesul legislativ, așa cum se întâmplă astăzi pe continentul european și cel nord-american. Din rândul celor 19 țări europene care au reglementat deja activitatea de lobby putem avea în vedere, pe lângă modelul austriac deja propus de guvern, alte țări precum Slovenia la capitolul proactivitate în asigurarea transparenței publice, Cehia în privința accesului la informații și Irlanda pentru procesul de înregistrare și prezentare a lobbyiștilor.
Un alt aspect care suscită interes este cel legat de organizarea profesiei de lobbyist. Mai exact, cum arată profilul unei persoane abilitate și capabile să facă lobby în România și cum poate fi sumarizată activitatea sa pentru o zi. Potrivit cercetărilor recente din domeniu, persoanele care activează în sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) sunt considerate ca fiind cel mai eficiente în dialogul lor cu instituțiile, urmate fiind de reprezentanți din sectorul farmaceutic și cel bancar. Așadar, considerăm ca fiind corect și benefic ca lobby-ul din țara noastră să vizeze în principal industriile puternice și să demarăm cu proiectele energetice? Conform ultimelor date comunicate de Registrul de Transparență al Uniunii Europene, în 2016 companiile mari au alocat pentru lobby cu 40% mai multe fonduri comparativ cu anul 2012, iar în fruntea listei regăsim marile societăți din domeniul energiei.
Deși Asociația Registrului Român pentru Lobby nu explică perspectivele și implicațiile transparenței în domeniu, atrage, totuși, atenția asupra neregulilor sesizate la nivelul proiectului de lege propus de guvern și recomandă menținerea unui singur proiect, cel aflat în circuitul Parlamentului.
Spiritul democratic are la bază implicarea individului în societate. Relația dintre democrație și dezvoltare economică este departe de a fi întâmplătoare. Putem considera deci că lobbyul reprezintă debutul unor proiecte economice de anvergură grație colaborării sectorului privat cu factorii de decizie responsabili de procesul de guvernare. Pentru atingerea acestui scop, imperioasă va fi existența unor discuții riguroase pe tema reglementării acestei activități, la care să ia parte reprezentanți ai statului, ai mediului privat și ai societății civile.

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...