Cercetare științifică academică în domeniul economiei industriei și serviciilor

Date:

Cercetarea științifică consacrată dezvoltării industriale, desfășurată în ultimele decenii în diferite țări și la nivelul unor prestigioase organisme internaționale, a evidențiat faptul că, în economiile moderne, această dezvoltare se desfășoară pe coordonate noi determinate de vectorii tehnico-științifici, ecologici, economici și, nu în ultimul rând, de vectorii politici. În anul 1938, la inaugurarea Palatului Uniunii Generale a Industriașilor din România – UGIR, Victor Slăvescu spunea că ,,popoarele care nu pot avea un destin industrial nu pot avea niciun destin”. Știința economică – care în mod tradițional studia doar procesele economice dinăuntrul frontierelor (producție-consum) – este nevoită astăzi, în noile situații datorate activităților umane și în conformitate cu noua viziune asupra lumii și cu abordările epistemologice moderne, să-și extindă obiectul de studiu dincolo de aceste frontiere și să pună un accent deosebit pe conlucrarea cu alte științe. S-a dovedit că atunci când cercetătorul economist realizează conexiuni cu alte științe, el obține rezultate pozitive în dezvoltarea disciplinei sale. Istoria științei economice a dovedit că s-au putut realiza, cu adevărat, „salturi” gnoseologice doar atunci când cunoașterea interdisciplinară a constituit o deschidere largă, o comunicare intensă cu alte domenii ale științelor.

Atât în țările (super)dezvoltate, cât și în țările ce se caracterizează prin decalaje și întârzieri mari, dezvoltarea industrială are drept obiectiv restructurarea profundă produsă pe toate planurile activității industriale – structural, tehnologic, instituțional, al schimburilor comerciale internaționale, ecologic etc. Dezvoltarea industrială actuală, al cărei principiu fundamental îl reprezintă restructurarea continuă a industriilor, firmelor și a piețelor, oferă o arie vastă, complexă și, adesea, complicată pentru cercetarea economică fundamentală și aplicativă menită să identifice și să analizeze, apoi, cele mai adecvate metode și mijloace de realizare a restructurării, implicațiile, costurile și, mai ales, beneficiile acesteia, valorificând avantajele comparative și, mai ales, pe cele competitive. A fost și este aria epistemică a demersurilor științifice întreprinse de către cercetătorii Centrului de Economia Industriei și Serviciilor, continuatorul, din 2001, al Institutului de Economie Industrială, înființat în anul 1977. Centrul de Economia Industriei și Serviciilor este componentă a Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” – INCE, institut de interes național, cu vocație de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniul științei economice, în cadrul Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române.

Anul 1990 a găsit cercetarea științifică economică din România capabilă să se adapteze cu succes noilor exigențe generate de schimbarea de esență a sistemului economico-social, de angajarea ireversibilă a țării pe drumul tranziției la economia de piață, al edificării și consolidării democrației și statului de drept, precum și al reconsiderării poziției sale geostrategice. Un moment de referință din această perioadă de căutare a propriei identități și de adaptare la noile realități socio-economice ale țării a fost participarea institutului nostru la elaborarea Schiței pentru strategia înfăptuirii economiei de piață în România, document programatic de amplă deschidere teoretică și utilitate pentru edificarea mecanismelor de piață emergente, finalizat în mai 1990, care a permis cercetătorilor, factorilor de decizie și specialiștilor din întreaga economie însușirea limbajului specific noului model economic și conturarea unei noi paradigme de dezvoltare economică a României.

Pe aceeași linie se înscrie un alt moment relevant pentru evoluția institutului – participarea la elaborarea strategiei de preaderare a României la Uniunea Europeană, finalizată în iunie 1995; de la acel moment, problematica integrării industriei românești în structurile economice ale Uniunii Europene a devenit o dimensiune constantă a majorității studiilor elaborate de cercetătorii colectivului nostru, unghiurile de abordare ale integrării, ale complementarității sau ale concurențialității diferitelor industrii autohtone și comunitare extinzându-se continuu. Tot din aceeași perioadă, amintim contribuția științifică semnificativă a cercetătorilor din institut la elaborarea politicii industriale a României pentru Grupul Economic Consultativ, constituit la Președinția României, în anul 1996, și a politicii energetice a României, pentru Guvernul României, în anul 1997.

De asemenea, merită evidențiată participarea la elaborarea unor proiecte importante în cadrul programelor de cercetare sectoriale, beneficiarii acestora fiind organisme guvernamentale, regii, companii și societăți naționale, institute de cercetare și dezvoltare tehnologică: „Strategia restructurării sectorului energetic în funcție de evoluția cererii de energie în perspectiva anilor 1994-2010 și, orientativ, la nivelul anilor 2015-2020” (Regia Națională de Electricitate – RENEL), „Strategia energetică a României” (Ministerul Industriei și Comerțului – MIC), „Strategia dezvoltării și privatizării industriei construcțiilor de mașini” (Fondul Proprietății de Stat – FPS), „Privatizarea și restructurarea unităților industriale” (FPS), „Strategia dezvoltării industriei siderurgice” (FPS), „Conservarea energiei: priorități și finanțare” (Agenția Română pentru Conservarea Energiei – ARCE), „Strategia valorificării resurselor de cărbune în industrie” (Ministerul Industriei și Resurselor – MIR), „Strategia valorificării resurselor de lemn în industrie” (MIR), „Strategii și politici în domeniul recuperării și reciclării resurselor secundare” (MIC), „Strategia valorificării minereurilor de metale neferoase și de fier în perimetrele atribuite în administrarea Regiei Autonome a Cuprului Deva, în conjunctura economico-socială actuală din România” (RAC Deva), „Structurarea organizatorică a Societății Naționale de Gaze Naturale ROMGAZ Mediaș” (ROMGAZ Mediaș), „Studiul privind oportunitatea introducerii unor taxe asupra consumului de gaze” (ROMGAZ Mediaș), „Analiza factorilor de competitivitate pentru adaptarea ofertei românești de mobilă la parametrii tehnico-economici ai produselor de export din unele țări din Europa” (MIC), „Creșterea eficienței economice și îmbunătățirea performanțelor de mediu la producătorii de hârtie” (Ministerul Economiei și Comerțului – MEC), „Dezvoltarea și actualizarea bazei de date din cadrul Observatorului Energetic Național” (Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice – ICEMENERG), „Metodologie pentru determinarea indicatorilor de eficiență economică utilizați în procesul de promovare și aprobare a investiției în domeniul hidroenergetic” (Hidroelectrica – SA), „Impactul asupra economiei a primului plan național de acțiune în domeniul eficienței energetice” (Ministerul Economiei și Finanțelor – MEF/ICEMENERG), „Modalități de introducere în România a măsurilor prevăzute în Directiva 32/2006/CE cu privire la utilizatorii finali de energie și serviciile energetice” (MEF) etc. Menționăm că Centrul de Economia Industriei și Serviciilor este membru colectiv al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

Elaborarea unor lucrări de anvergură a constituit un test sever al capacității analitice și creative a cercetătorilor de a aborda problematica restructurării industriei și serviciilor românești într-o viziune cuprinzătoare și coerentă. Proiectele de cercetare ale centrului au fost orientate, așadar, atât în planul dezvoltărilor de ordin teoretico-metodologic, cât și în cel aplicativ al evaluării, proiectării și fundamentării unor politici și strategii de dezvoltare la nivel de firmă, secție/ramură, regional, național, la nivelul pieței unice europene, mondial etc., în următoarele direcții/subdomenii ale cercetării științifice economice: epistemologie economică, economia resurselor naturale, economia și managementul energiei, politici energetice, strategii și politici în industria prelucrătoare, economia și managementul industriei, economia și managementul firmei, economia transporturilor, economia turismului, economia construcțiilor, economia mediului înconjurător, politici de protecția mediului, strategii și politici de cercetare-dezvoltare-inovare, progres tehnologic și proprietate intelectuală, dezvoltare regională, economia serviciilor și a societății informaționale, dezvoltare durabilă, bioeconomie etc.

Tematica proiectelor de cercetare ale Centrului de Economia Industriei și Serviciilor s-a concentrat asupra unor teme majore ale dezvoltării și modernizării industriei și serviciilor României ca stat membru al Uniunii Europene, înscrierea acestei tematici în aria problematicii integrării țării noastre și a altor țări în structurile Uniunii Europene, a oferit posibilități apreciabile de obținere a unor rezultate remarcabile cu grad sporit de originalitate, de dobândire a unor noi valențe la nivelul cerințelor spațiului european al cercetării.

Trecerea în revistă a celor mai semnificative contribuții științifice la clarificarea teoretică, tratarea metodologică și soluționarea practică a problemelor majore ale industriei și serviciilor din România ar reprezenta un demers ale cărui dimensiuni ar depăși cadrul acestui articol. Totuși, trebuie evidențiată, sintetic, o serie de contribuții menite a releva implicarea centrului în aria proprie de competență, precum și standardul științific atins:
Participarea – în cadrul unor parteneriate puternice formate din cercetători ai unor instituții de învățământ superior și de cercetare de prestigiu, cum sunt: Academia de Studii Economice București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea din București, Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea ,,Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Universitatea Româno-Americană, Institutul Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu”, Institutul de Prognoză Economică, Institutul de Economie Națională, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu”, Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice – ICEMENERG, Institutul de Tehnică de Calcul – ITC, Societatea comercială pentru cercetare, proiectare și producție de echipamente și instalații de automatizare – IPA, Institutul de Studii și Proiectări Energetice – ISPE, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Centrul de Management și Transfer Tehnologic – CEMATT etc. – la programele de cercetare ale Planului Național de Cercetare-Dezvoltare ,,ORIZONT 2000” și ale Planurilor Naționale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, și anume: RELANSIN – Relansare economică prin cercetare și inovare, CALIST – Calitate și standardizare, INFRAS – Consolidarea infrastructurilor standardizării, MENER – Mediu, energie, resurse, AMTRANS – Amenajarea teritoriului și transporturi, INVENT-Stimularea aplicării invențiilor, INFOSOC – Societatea informațională, CERES – Cercetare fundamentală de interes socio-economic și cultural, CEEX – Cercetare de excelență.

 

Participarea la programe de cercetare internaționale: Programul INCO-COPERNICUS, Program Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est finanțat de USAID și Regional Environmental Center (REC) Budapesta, Ungaria, Programul PHARE, Programul Cadru 5 (FP5) al Comisiei Europene/Universitatea Tehnică din Brno, Republica Cehă, Programul de cooperare științifică cu L’Université du Littoral Côte d’Opal, Dunkerque, Franța, Programe finanțate de Fundația „Heirich Böll”, Germania, Program finanțat de USAID/Institute for International Development (IID), Boston, SUA, Programul Cadru 7 (FP7) al Comisiei Europene, Programul EU Strategy for the Danube Region etc.

Efectuarea unor stagii de pregătire în cadrul schimburilor interacademice organizate de Academia Română: Universitatea Panthéon Sorbonne, Paris, Franța, Universitatea din Göteborg, Suedia, Universitatea Heriot-Watt, Edinburg, Scoția, Marea Britanie, Institutul de Economie Industrială al Academiei Chineze de Științe Sociale din Beijing, China, Universitatea din Beijing, China, Universitatea din Shanghai, China, Institutul de Studii Europene al Academiei Chineze de Științe Sociale, Beijing, China, Centrul pentru Dezvoltarea Urbană și Mediu al Academiei Chineze de Științe Sociale, Beijing, China, Institutul de Economie Națională din cadrul Academiei Ruse de Științe, Moscova, Federația Rusă, Academia de Studii Economice a Republicii Moldova, Chișinău, Republica Moldova, Institutul de Economie al Academiei Polone de Științe, Varșovia, Polonia, Facultatea de Management și Economie a Universității Politehnice din Gdansk, Polonia, Universitatea „Carol”, Praga, Republica Cehă, Institutul de Economie Mondială al Academiei Ungare de Științe, Budapesta, Ungaria, Institutul de Economie Națională al Academiei de Științe a Lituaniei, Vilnius, Lituania, Universitatea Tehnică din Kaunas, Lituania, Universitatea Tehnică din Brno, Republica Cehă, Institutul pentru Dezvoltare Internațională (IID), Boston, SUA, British Academy, Londra, Marea Britanie etc.

În misiunea sa de a servi interesele națiunii române, Academia Română a fost inițiatoarea unor programe de cercetare deosebit de importante pentru evoluția societății noastre. Participarea la aceste programe de interes național – sub coordonarea Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române și a Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” în ale cărui planuri anuale de cercetare sunt cuprinse proiectele și temele de cercetare ale centrului – reprezintă dominanta activității desfășurate de către cercetătorii colectivului nostru.

Programul Fundamental „Evaluarea stării economiei naționale” (ESEN I, ESEN II și ESEN III), care a pregătit strategia de dezvoltare a României, adaptarea legislației românești la cea a Uniunii Europene, fundamentarea strategiilor de dezvoltare și ridicare a nivelului de competitivitate a economiei României din perspectiva integrării în Uniunea Europeană, Programul fundamental „Program interdisciplinar de prevenire a fenomenelor cu risc major la scară națională”, Programul fundamental „Economia bazată pe cunoaștere și inovare. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea pentru prospectare și integrarea europeană”, Programul prioritar „Dezvoltarea durabilă a României”, Programul prioritar „Economie și cultură. Valorificarea gândirii economice românești și universale”, Programul „Cooperare științifică cu Republica Moldova”.

Începând cu anul 2014, cercetarea economică din Academia Română este parte integrantă a domeniilor strategice și a direcțiilor prioritare ce alcătuiesc ,,Strategia cercetării științifice în Academia Română 2014-2020”, strategie care promovează o serie de proiecte de interes major în corelație cu strategiile și politicile naționale și europene în domeniul științei și cercetării. Evidențiem participarea cercetătorilor Centrului de Economia Industriei și Serviciilor la numeroase proiecte de cercetare, în cadrul următoarelor direcții prioritare de cercetare ale Domeniului strategic 6 Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a țării (economic, social, juridic, mediu) al strategiei mai sus amintite: Direcția prioritară 6.2. „Valorificarea eficientă a patrimoniului național de resurse naturale”, Direcția prioritară 6.4: „Analiza dinamicii economiei naționale. Direcții de îmbunătățire a structurilor economice în condițiile creșterii competitivității”, Direcția prioritară 6.7: „Dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor de prognoză economică și socială. Modele, scenarii, analize numerice și calitative”, Direcția prioritară 6.11. ,,Cercetări retrospective privind evaluarea experiențelor și a gândirii economico-sociale și politice. Dezvoltarea economică și socială a României în perioada 1918-2018”, Direcția prioritară 6.21: „Noua Enciclopedie a României”. Dorim să subliniem faptul că membri ai colectivului nostru au fost cooptați în coordonarea direcțiilor prioritare 6.2. și 6.4

De asemenea, în anul 2014, Academia Romană a lansat un alt program de interes național, și anume: ,,Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. Cele treisprezece proiecte majore ale acestui program – realizate de echipe de cercetători de la recunoscute instituții de învățământ superior și de cercetare din țară – au aprofundat domenii fundamentale ale societății românești, de la învățământ și economie până la cultură și locul pe care trebuie să-l ocupe România în Europa și în lume. Centrul de Economia Industriei și Serviciilor a participat la elaborarea a două dintre aceste proiecte, și anume: Proiectul 2. – Resursele naturale. Rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare, și Proiectul 3. – Securitatea și eficiența energetică.

Începând cu anul 2013, Institutul Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” organizează anual Conferința Internațională ,,ESPERA – Cercetarea științifică economică: abordări teoretice, empirice și practice”, manifestare științifică care evidențiază demersurile cercetării științifice academice din domeniul științelor economice concentrate asupra strategiilor și politicilor de dezvoltare economico-socială a României. La reușita acestei conferințe – care și-a asigurat, deja, recunoașterea internațională – a contribuit și Centrul de Economia Industriei și Serviciilor, prin prezentarea a numeroase comunicări științifice de calitate și prin coordonarea a două dintre secțiunile conferinței: Secțiunea 2 – „Patrimoniul de resurse naturale. Costuri și beneficii ale valorificării” și Secțiunea 4 – „Dinamica economică. Schimbări structurale pentru creșterea competitivă”. Poate că aici este locul unde putem aminti de sutele de comunicări consistente prezentate de cercetătorii centrului la zeci de congrese, conferințe, simpozioane și alte manifestări științifice naționale și internaționale, la multe dintre acestea unii dintre ei fiind invitați să facă parte din comitetele științifice respective; de asemenea, instituția noastră a fost coorganizatoare la unele dintre aceste evenimente științifice.

România aparține celor două cluburi proeminente ale lumii, NATO și UE. Ambele au jucat rol de atractor pentru schimbări economice și instituționale, pentru reforme importante. Aderarea României la zona euro, în afară de caracterul „formal” asumat prin tratate, este un proces complex ce trebuie să fie asumat în mod rațional, în urma unei evaluări lucide a situației existente. Date fiind consecințele și lecțiile crizei financiare internaționale, Uniunea Europeană se află în prezent într-un amplu program de reformare care urmărește atât consolidarea creșterii economice, cât și continuarea construcției complexe a Uniunii Economice și Monetare. România, în calitate de membru cu drepturi depline al UE, este chemată să își exprime opțiunea oficială clară pentru viitorul construcției europene, astfel încât interesele ei naționale să fie cât mai bine reprezentate și protejate. Fundamentele respectivei reforme se regăsesc în documente de poziție, iar elaborarea scenariilor cu privire la viitorul Uniunii Europene și, implicit al României se află și în analiza institutelor și centrelor de cercetare de profil ale Academiei Române, viitorul zonei euro reprezentând pilonul de bază al construcției Uniunii Economice și Monetare. Implicarea și concentrarea resurselor științifice academice, în vederea atingerii acestui obiectiv, stau la baza stabilirii unui nou proiect de interes național, respectiv ,,Consolidarea convergenței economice și monetare a României cu statele membre ale Uniunii Europene – Un demers necesar”, inițiat de către Academia Română în luna martie a acestui an.

În acest context, institutele și centrele din componența Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” din cadrul Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române sunt implicate în elaborarea unor studii conforme cu specificul ariei lor de competență, Centrul de Economia Industriei și Serviciilor realizând primul său studiu în cadrul acestui proiect, și anume: „Repere privind situația actuală a infrastructurilor de energie și de transport ale României. Perspective de evoluție integrate la nivel european”.

Apropierea Centenarului Marii

Uniri reclamă întreprinderea unor eforturi susținute în vederea marcării unui secol de la momentul fast al unirii tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat. Academia Română și-a asumat obligația de a oferi societății un exemplu de viziune și responsabilitate, în deplin acord cu menirea sa de ,,far care să arate și să lumineze drumul bun de urmat și căile rele de ferit”, după expresia lui Dimitrie Gusti. Prin lansarea ,,Programului Academiei Române de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri”, alături de alte instituții culturale, științifice, de învățământ, spirituale și politice, cel mai înalt for științific al țării își aduce contribuția la manifestările oficiale de cinstire a eroilor și de sărbătorire a Centenarului, prin inițiativele și proiectele sale, dorind să marcheze un secol de unitate românească prin realizări durabile, care să reprezinte progrese notabile în diverse domenii.
Este contextul în care se înscrie inițiativa Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române și a Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” de a iniția un vast proiect de cercetare care să studieze dezvoltarea economico-socială a României în perioada 1918-2018. Studiile elaborate vor fi publicate într-o operă de excepție, intitulată ,,Economia României. Un secol de transformări (1918-2018)”, ce va apărea la Editura Academiei Române, în această toamnă. Contribuțiile științifice ale Centrului de Economia Industriei și Serviciilor – care au avut ca obiective cercetarea evoluției unor sectoare importante ale economiei românești în perioada care a trecut de la Marea Unire, cum sunt: industria extractivă, industria prelucrătoare, sectorul energetic, transporturile, construcțiile, turismul – vor intra în alcătuirea celui de-al doilea volum al acestei lucrări, intitulat ,,Studii sectoriale transetape: continuități, discontinuități și fracturi (1918-2018)”.

Rezultatele cercetărilor instituției noastre – angajată într-o competiție științifică, jalonată de cerințele calitative superioare generate de tranziția la economia de piață, de integrare în Uniunea Europeană, de edificarea și consolidarea democrației și a statului de drept și de reorientarea poziției geopolitice a țării în circuitele comerciale, financiare și științifico-tehnologice europene și mondiale – au dat măsura relevantă a eforturilor de îmbunătățire a prestației științifice a colectivului de cercetători, de consacrare ca unică instituție de cercetare științifică din țară cu o asemenea vocație. Volumul mare de proiecte și studii – care au concretizat cercetările noastre teoretice și aplicative – a fost posibil datorită efortului intelectual, și nu numai, al celor 22 de cercetători atestați ai centrului, dintre care 16 au titlul de doctor, mulți dintre ei fiind absolvenți de cursuri postuniversitare și postdoctorale, precum și participanți la diverse stagii de pregătire la universități sau centre de cercetare din străinătate; pe lângă cei care sunt cadre didactice atestate, mai mulți cercetători ai centrului nostru au susținut sau susțin cursuri și seminarii – la programele de licență și de masterat – în diverse universități din țară, cum sunt: Academia de Studii Economice București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din București, Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Universitatea Româno-Americană etc. O dimensiune constantă a activității desfășurate a fost preocuparea acestora de a valorifica rezultatele cercetării, fapt care s-a materializat, de-a lungul celor peste 40 de ani câți s-au împlinit de la înființarea instituției, în publicarea a zeci de cărți de autori sau de colectiv, inclusiv capitole în cărți, la edituri cunoscute din țară și din străinătate (e.g., Editura Academiei Române, Editura Științifică și Enciclopedică, Editura Economică, Editura Tehnică, Editura Expert, Editura Academiei de Studii Economice București, Editura Universitară, Editura Asociației Generale a Inginerilor din România – AGIR, Editura Institutului European Român – IER, Springer, Elsevier, Peter Lang, Nova Science Publishers House – NY,USA, IGI Global – USA), a zeci de broșuri în colecțiile Centrului de Informare și Documentare Economică (Anale INCE, Romanian Observer, Probleme Economice, Studii și Cercetări Economice), a sute de studii și articole prezentate în publicațiile proprii ale instituției (Caietele de Studii de Economie Industrială și Revista de Economie Industrială) sau publicate în reviste și periodice de specialitate, din țară și de peste hotare, multe dintre aceste publicații fiind indexate în baze de date internaționale (e.g., ISI Web of Science, SCOPUS-Elsevier, EBSCO, RePEc-IDEAS, EconLit, DOAJ, IBSS, ProQuest, ScienceDirect, INDEX COPERNICUS); prezentarea a sute de comunicări la diverse manifestări științifice recunoscute internațional și indexate ISI proceedings sau în alte baze de date de nivel european și mondial.

Recunoașterea calităților profesionale ale cercetătorilor noștri a determinat invitarea unora dintre aceștia în bordurile editoriale ale unor prestigioase reviste naționale din domeniul științelor economice. Mai mulți cercetători ai centrului au gradul didactic de profesori universitari și sunt îndrumători de doctorat la Școala Doctorală a Academiei Române, Departamentul de științe economice, sociale și juridice, sau la Școala Doctorală din cadrul Academiei de Studii Economice București. De asemenea, decernarea unor importante premii, medalii și diplome academice, cum sunt: premiile ,,Petre S. Aurelian” și ,,Virgil Madgearu” ale Academiei Române, în domeniul economic, premiul CNCSIS-UEFISCDI, Diploma „Virgil Madgearu” cu Medalie de Aur, acordată de Senatul Academiei de Studii Economice București, pentru contribuția adusă la promovarea învățământului superior și cercetării economice, Diploma de excelență a Asociației Generale a Economiștilor din România – AGER, Diploma ,,Nicolae Georgescu Roegen” pentru rezultate deosebite în activitatea de cercetare științifică economică, acordată de Senatul Academiei de Studii Economice București, precum și premiile de excelență decernate de Autoritatea Națională pentru Știință Tehnologie și Inovare – ANSTI unor proiecte realizate de membrii colectivului nostru în cadrul unor parteneriate de cercetare sunt dovezi grăitoare ale potențialului științific apreciabil existent.

Nu putem încheia sinteticul tur de orizont al rezultatelor activității și al celor mai semnificative contribuții științifice ale Centrului de Economia Industriei și Serviciilor fără să subliniem – și nu facem acest lucru cu vreun gând interesat de captatio benevolentiae – coordonarea pertinentă și sprijinul permanent de care se bucură colectivul nostru din partea Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” și a Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române, colaborarea constantă dintre institutele și centrele componente ale acestora și, nu în ultimul rând, existența unei atmosfere benefice desfășurării actului de creație științifică la standarde înalte.
Mulțumim conducerii revistei ,,Economistul” pentru posibilitatea oferită de a publica această prezentare în paginile ei.

 coperta_1coperta_2 coperta_3 coperta_4 coperta_5 coperta_6 coperta_7 coperta_8 coperta_9 coperta_10 coperta_11 coperta_12 coperta_13 coperta_14 coperta_15 coperta_16 coperta_17 coperta_18 coperta_19 coperta_20 coperta_21 coperta_22 coperta_23coperta_24coperta_25coperta_26coperta_27coperta_28coperta_29coperta_30coperta_31coperta_32coperta_33coperta_34coperta_35coperta_36coperta_37coperta_38coperta_39coperta_40coperta_41coperta_42coperta_43coperta_44coperta_45

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

ENGIE a finalizat procesul de achiziție a unui parc eolian cu o capacitate de 80 MW în județul Constanța

ENGIE Romania a finalizat procesul de achiziție a unui...

Un nou capitol al cooperării România-Kazahstan

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București...