Cercetări pentru dezvoltarea durabilă

Date:

Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Cercetare sociologică de prestigiu la Academia Română

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) este un institut de cercetare înființat în ianuarie 1990, prin hotărâre de guvern, cu scopul de a acoperi domenii de cercetare de interes special pentru România în contextul tranziției politice, economice și sociale de după 1989. Calitatea vieții și politicile sociale au fost definite încă de la înființare ca domenii prioritare în activitatea Institutului. De la crearea sa, ICCV este membru al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” și face parte din rețeaua de institute de cercetare a Academiei Române.
Misiunea Institutului constă în realizarea de cercetări științifice fundamentale și avansate, precum și activități conexe (difuzarea rezultatelor cercetărilor efectuate, prin publicații, consultanță, sesiuni științifice etc.) în următoarele domenii: calitatea vieții, politici sociale, valori și capital social, dezvoltare socială proiectată și inovație socială, standard de viață, migrație internațională, situația socio-economică a populației de romi, economie socială, contribuind prin aceasta la dezvoltarea cunoașterii și la influențarea în sens pozitiv a evoluției societății românești.
Calitatea vieții este un program de cercetare multianual care are ca obiectiv analiza calității vieții în România în perspectivă comparativă internațională. Scopul este acela de a crea o imagine comprehensivă asupra calității vieții utilizând: indicatori obiectivi și subiectivi; date statistice și de cercetare; metodologii de tip cantitativ și calitativ. Diferitele sfere ale vieții sunt explorate atât separat, cât și în relație cu calitatea globală a vieții: venituri și standard de viață, sănătate, ocupare, educație, familie, locuire, bunăstare subiectivă, servicii publice și servicii sociale. Programul analizează schimbarea socială în variatele domenii ale vieții, precum și modul în care acestea se articulează și se relaționează contribuind la o viață de calitate. De asemenea, se urmărește identificarea grupurilor sociale vulnerabile și caracterizarea calității vieții acestora.
Programul utilizează date de cercetare proprii colectate la nivel național (cercetarea Diagnoza calității vieții), dar și date provenite din cercetările europene internaționale Cercetarea Europeană a Calității Vieții (EQLS), Eurobarometre, Studiul Valorilor Europene (EVS), Cercetarea Valorilor Lumii (WVS) etc.
Programul Politici sociale a fost lansat, împreună cu cel al calității vieții, încă din primele zile după înființarea ICCV în 1990. Acest program a contribuit, de-a lungul timpului, la: 1. Regândirea politicii sociale a României în contextul Uniunii Europene; 2. Analiza comparativă a politicilor sociale în țările în tranziție și în Uniunea Europeană; 3. Proiectarea, evaluarea și finanțarea politicilor sociale; 4. Dezvoltarea politicilor sociale sectoriale: identificarea nevoilor sociale și cristalizarea politicilor de suport – asigurări sociale, asistență socială, politici educaționale și de sănătate; 5. Identificarea grupurilor sociale în situații de risc și dezvoltarea politicilor sociale pentru copii, tineri, persoane în vârstă, sărăcie, excluziune socială, romi, victime ale delincvenței.
Institutul a fost permanent preocupat de înțelegerea noului model de societate cristalizat după 1990. Astfel, analiza tranziției și dezvoltarea/schimbarea socială proiectată au devenit domenii de cercetare majore pentru ICCV. Pe de o parte, studiile noastre au contribuit la conturarea unei noi viziuni asupra funcțiilor sociale ale statului, iar după anii 2000 centrul preocupărilor a fost constituit de evaluarea rezultatului programului tranziției, starea societății românești, diagnoza crizei cu care ea se confruntă și a direcțiilor posibile de depășire a crizei. Pe de altă parte, studiile s-au cristalizat într-o paradigmă și metodologie a dezvoltării/schimbării sociale proiectate, incluzând: diagnoza problemelor sociale; inovație socială; strategie/plan; program/proiect; implementare; studii de impact; monitorizare; evaluare.
În contextul dificil al tranziției și până în prezent, Sărăcia și politicile anti-sărăcie au constituit un domeniu de studiu prioritar pentru ICCV. Primele evaluări ale stării de sărăcie în România au fost realizate de către ICCV în perioada 1990-1994. ICCV a elaborat metodologia coșului de consum în evaluarea sărăciei, metodă care, deși mai laborioasă, s-a dovedit a fi mult mai exactă decât celelalte metode utilizate în diagnoza sărăciei absolute și a gradelor de sărăcie. De asemenea, Institutul a realizat analiza stării de sărăcie a unor grupuri sociale cu risc ridicat (romi, copii, vârstnici, șomeri) și a adus contribuții importante la elaborarea strategiilor/planurilor de combatere a sărăciei, adoptate de Administrația Prezidențială și Guvern.
Programul Capital social și simbolic. Studiului valorilor sociale investighează nivelurile și structurile capitalului social și simbolic în societatea românească, punând în evidență, prin utilizarea analizei comparative, legăturile cu dezvoltarea societății și sugerând politici de dezvoltare. O importantă direcție de cercetare subsumată acestei teme (inițiată în 1993) o reprezintă studiul valorilor sociale și schimbării acestora în contextul pseudo-modernității românești. În perioada 2011-2017, echipa a utilizat migrația internațională ca experiment natural pentru a observa modul în care valorile se schimbă la contactul direct sau mediat cu alte culturi. Temele de studiu au fost: schimbarea migranților, migrația de revenire, schimbarea celor care nu migrează, ce survine ca efect al remitențelor sociale. Concluziile au indicat faptul că migranții se schimbă și schimbă la rândul lor societățile pe care le conectează.
Programul Standard de viață, venituri și consum realizează analiza standardului de viață al populației din România în profil comparativ, evaluarea minimului de trai după metoda ICCV, a premiselor securității alimentare din România, precum și analiza impactului anumitor politici social-economice asupra veniturilor populației, a consumului de bunuri și servicii și a condițiilor de structurare a diferitelor modele de consum. Minimul de trai și modelele de consum sunt studiate în profil rezidențial, pe diverse categorii socio-ocupaționale și pe tipuri de gospodării.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Cătălin Zamfir
Cătălin Zamfir
Profesor, doctor, membru corespondent al Academiei Române

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate