Studiile sunt cu totul independente unul de altul. Coincidente pot fi socotite perspectivele pe care le dau asupra unui grad anume de civilizaţie.
Autorităţile publice devin întreprinzători culturali
„Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale” este ediţia 11 a unui studiu făcut anual de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Ca noutate, apare analiza privind identitatea națională, așteptările şi interesul populației faţă de marcarea Centenarului. Rezultă că oamenii de la noi (desigur, conform eşantionului) se simt aparţinând în primul rând localităţii în care trăiesc (65%), apoi judeţului (51%) și în al treilea rând naţiunii (40%). Asistăm la „revalorizarea localului”, interpretează datele prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – SNSPA). „Autorităţile publice devin mari întreprinzători culturali”, apreciază dr. Sergiu Nistor, consilier prezidenţial.
A fi „un adevărat român” cel mai mult (95%) e considerat că înseamnă „respectarea legilor și instituțiilor României”. 50% dintre repondenți declară că nu au mers niciodată la manifestări dedicate zilei naţionale. Interesul pentru participare la evenimente culturale dedicate centenarului este afirmat „în foarte mare măsură” de 16% dintre cei chestionaţi, „în mare măsură” de 37%, „în mică măsură” de 28%, „în foarte mică măsură” de 19%.
Afirmaţia că „statul ar trebui să investească mai mult pentru evenimentele de comemorare națională” beneficiază de acordul a 68% din participanţii la studiu. Cel mai mare beneficiu adus „de protejarea patrimoniului cultural material” rezultă a fi acela că „îi ajută pe oameni să fie mândri de localitatea/zona în care s-au născut sau trăiesc” (93%). Din altă perspectivă, pentru dezvoltarea economică, beneficiul aceleiaşi protecţii patrimoniale este apreciat în proporţie de 13%, iar pentru educaţie, în proporţie de 4%, pe când pentru memorie/identitate este văzut în proporţie de 34%. Dintre categoriile de obiective de patrimoniu, cel mai mult repondenţii au vizitat în ultimul an biserici (15%), palate şi cetăţi (10%), muzee (8%) şi cu pondere de 1%, case memoriale, instituţii de cultură, monumente ale eroilor, monumente arheologice. Alocările bugetare ale autorităţilor locale ar trebui să fie, în opinia repondenţilor, mai ales pentru „repararea/modernizarea școlilor sau liceelor din localitate” (93%) şi „repararea/modernizarea dispensarelor sau spitalelor din localitate” (92%). Dintre elementele de patrimoniu imaterial, cele mai importante sunt considerate colindele (87%) şi cel mai puţin importante (39%), credinţele populare.
În ceea ce priveşte lectura, 42% dintre participanţii la sondaj nu au citit nicio carte în ultimul an, 27% au citi „mai rar” şi numai 4% au citit „zilnic”. Cea mai mare frecvenţă de consum cultural non-public o are ascultatul muzicii (44% zilnic). Cele mai ascultate genuri de muzică sunt populară şi etno (48%), pop românescă (30%), pop străină (19%), manele (17%).
Lumea reiese că merge cel mai des (cel puţin o dată pe lună) în mall-uri (31%) şi la restaurant, bar, cafenea (28%), însă „niciodată în ultimul an” la cinema (77%).
Internetul este folosit de 48% dintre repondenţi la nivel naţional şi de 70% în Bucureşti, cel mai mult (98%) acasă şi apoi la serviciu/ şcoală (57% la nivel naţional, 65% în Bucureşti). Jocul pe computer este indicat ca „des şi foarte des” cu pondere de 18%, dar „niciodată” cu 46%. Pe telefon/tabletă, ponderea jocului este 23% „des şi foarte des” şi 42% „niciodată”.
Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, manager al INCFC, conchide că „cifrele sunt o consecință, de aceea nu vom învinui niciodată românii care nu citesc, pe cei care nu-și cunosc sărbătorile și nici pe cei dezorientați cultural. Pentru noi e limpede că o lipsă de direcție conceptuală și strategică nu are cum să se transforme în tendințe pozitive.”
Cumpărătorii de centrale termice încep să se uite mai puţin la preţ şi mai mult la confort
Confortul în viziunea românilor este subiectul studiului realizat de Ariston Thermo România la 20 de ani de prezenţă pe piaţa de la noi, în calitate de filială a companiei italiene Ariston Thermo Group, definite ca „unul dintre liderii internaționali în producția și furnizarea unei game complete de echipamente și servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră”. Relevanţa analizei e dată de creşterea vânzărilor de 20 de ori în cei 20 de ani: 15.000 de unități în 1998, 170.000 în 2008, 270.000 previziune 2018. Motivele principale de creştere sunt identificate în debranşări, construcţii noi, înlocuiri de centrale. Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo România, face observaţia că „dacă în trecut majoritatea vânzărilor erau destinate locuințelor debranșate de la sistemul centralizat, în prezent ponderea segmentului de înlocuiri a crescut considerabil, ajungând la un nivel de circa 50% din totalul vânzărilor. În ceea ce privește perioada următoare, piața de profil va continua să crească cantitativ, dar mai ales valoric, susținută fiind de construcțiile de locuințe noi, precum și de înlocuirile tot mai dese ale echipamentelor de încălzire mai vechi, care nu dispun de tehnologii noi și eficiență ridicată precum gamele actuale”. Criteriile de achiziție s-au schimbat: în urmă cu 20 de ani, prețul era dominant (aproape 40%), urmat de eficiență, randament, consum (25% însumate); azi „clienți sunt mai puțin preocupați de costurile inițiale de achiziție și mai mult de perioada de amortizare a investiției, preferând să investească într-un produs mai scump, dar cu o perioadă mai lungă de viață și un consum redus, ce asigură facturi mai mici și care aduce un confort sporit”, sintetizează Cătălin Drăguleanu.
Potrivit studiului, confortul e identificat mai ales prin căldură (28,8%), liniște, armonie, înţelegere (21,8%), căminul propriu (18%), spațiu (16%), relaxare (13,8%), stare de bine (13%), familie (12,8%), lumină naturală (10%). Culorile cu care lumea de la noi asociază căldura sunt roșu (33%), portocaliu (28%), galben (25,5%), iar temperatura ideală din locuință o consideră 20-22 de grade (53,8%). Repondenţii găsesc cea mai confortabilă cameră sufrageria. În sens larg, cei mai mulţi îşi figurează confortul printr-o vacanță all-inclusive (31,3%), o cană de cafea caldă într-o dimineață friguroasă (20,8%), o carte bună, în pat, într-o zi de sâmbătă (17%), un duș cald acasă (16,5%).
Perspectiva de opţiune a publicului este ca în următorii cinci ani înlocuirile de centrale termice și boilere electrice să ajungă la 80% din cerere.
Foto Ariston
