Apărați-vă principiile și obișnuiți-vă cu ideea de confruntare, faceți-o să fie confortabilă. Atât de puțini oameni fac lucrul acesta, că atunci când vin birocrații, totul se transformă într-o negociere
Travis Kalanick, programator și om de afaceri american, a intrat în topul miliardarilor Forbes după ce a pus bazele controversatului Uber, o alternativă la serviciile urbane de transport de tip taxi.
Ideea lansării acestui start-up i-a venit lui Kalanick în 2008, când în timpul unei nopți friguroase la Paris nu a reușit să găsească niciun taxi și a început atunci să mediteze la o modalitate de a-și comanda o mașină printr-o simplă apăsare de buton pe telefonul personal. Doi ani mai târziu, a fost lansat Uber. În momentul de față, serviciul este disponibil prin intermediul acestei aplicații în peste 600 de orașe din întreaga lume.
Uitându-ne la scurta istorie a companiei și a scandalurilor provocate de intrarea acesteia pe piață, se remarcă intens cum stilul de leadership al lui Kalanick se reflectă în politica corporativă a Uber. Deși tactica agresivă, dedicată și pusă pe harță a lui Kalanick a fost baza solidă pe care s-a construit această companie, tocmai aceste trăsături fac acum să se clatine îngrijorător imperiul Uber. Travis Kalanick nu joacă după regulile încetățenite de business și imaginea sa are de suferit, imagine ce se poate ușor transfera asupra companiei.
Dacă ar fi fost creată într-o altă epocă a industriei tehnologice, compania probabil că ar fi fost deja tranzacționată în mod public – sau cel puțin s-ar fi apropiat către demararea unei oferte publice inițiale.
Uber a început ca o companie nouă care a respins din start regulile (scrise și nescrise) ce guvernau businessul de taximetrie, anumite reguli provenind încă de pe vremea trăsurilor trase de cai. Uber este însăși definiția perturbării. A luptat din greu, fără a se feri de provocări sau polemici fie cu guverne sau cu șoferii nemulțumiți.
Această abordare a ajutat Uber să devină ceea ce este în prezent, o companie în valoare de 70 de miliarde de dolari. Însă cu peste 12.000 de angajați și zeci de mii de șoferi, politica agresivă de expansiune a Uber a devenit o vulnerabilitate. Procesele demarate împotriva companiei, descoperirea software-ului destinat să păcălească aplicarea legii în locurile în care Uber funcționa ilegal și provocările pentru vehiculele autonome ale companiei (pe lângă trecerea pe culoarea roșie a semaforului și provocarea unui accident) sunt doar câteva exemple de probleme care au rezultat.
În luna martie, un video în care Kalanick îl admonesta pe un șofer Uber a devenit viral. Șeful companiei a postat ulterior scuze pentru incident și a recunoscut faptul că a avut un comportament ce a devenit o temă de meditație pentru el și și-a dat seama că are nevoie de ajutor în a-și revizui stilul de leadership. În momentul de față, compania se află în căutarea unui COO, un partener ce va împinge Uber înainte și care va produce o restructurare efectivă a serviciului de transport.
| Kalanick s-a născut în 1976 în Los Angeles, California, a terminat liceul la Granada Hills și mai târziu s-a înscris la Universitatea California din Los Angeles la secția de inginerie a calculatoarelor. Înainte de a-și termina studiile, a părăsit universitatea în 1998 pentru a-și forma propriul start-up: Scour Inc. Scour a fost un motor de căutare multimedia, asociat cu un serviciu de schimb de fișiere de tip peer-to-peer și deși compania a falimentat în 2000, acest lucru nu l-a descurajat pe Kalanick. Un an mai târziu, Kalanick pornea hotărât într-o nouă aventură antreprenorială. A înființat Red Swoosh alături de echipa de inginerie pe care o avusese la Scour. De această dată, afacerea a profitat de eficiența crescută a Internetului de banda largă. După șase ani, Akamai Technologies a achiziționat Red Swoosh pentru suma de 19 milioane dolari și i-a lăsat lui Kalanick o dorință arzătoare de a-și lansa un nou start-up. Așadar, în 2009, Kalanick lansa Uber. |
