Când moda (care ține de vreo două sute de ani) e să pleci, trecător sau trăitor o vreme pe-aici, fără a-ntoarce capul, eventual și strâmbând din nas, unii fac drumul invers: vin sau revin în România. Așa sunt participanții la Cursurile de vară de limba română, de cultură și civilizație românească organizate de Universitatea din București. Ei formează „un public relativ heteroclit”, spune directorul ediției din acest an, Alexandru Nicolae, lector doctor la Facultatea de Litere a Universității din București, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti” al Academiei Române, oferind exemplul participanților la ediția actuală: „Pe lângă cursanți care au un interes profesional pentru limba română (studenți și universitari specializați în studiul limbilor romanice) sau care au un motiv personal pentru a învăța limba română (au strămoși români), anul acesta între cursanți s-au numărat persoane care pot fi calificate efectiv drept pasionați ai limbii române și ai culturii românești – un avocat neamț care a lucrat la legislația anticorupție la înființarea DNA (inițial PNA), îndrăgostit iremediabil de România, o psiholoagă catalană pasionată de scrierile părinților ortodocși, un prim-avocat al Curții de Casație Franceze ș.a.m.d.” În total, au fost 30 de cursanți din 14 țări: Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Coreea, Turcia, Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Croația, Italia.
Limba română m-a ales pe mine
Alain Legoux (Franța), cu mama româncă, a plecat din România cu familia la trei ani, în vremea imediat postbelică. S-a întors acum. Limba română a uitat-o. Vrea s-o învețe iar. Trebuie s-o ia de la bază. Prima bibliografie i-a fost corespondența mamei lui cu mama ei în română. E magistrat, nu trăiește între români, nu are cu cine să vorbească românește. Atât vrea: să scrie o carte despre epoca 1949-1970.
La polul opus al vârstei participanților, Maria Mihăilă (SUA) abia va împlini 18 ani. Certificarea primului nivel de cunoaștere a limbii române a obținut-o.
Yavor Ivanov (Bulgaria) este doctorand în limba bulgară veche la Universitatea „Sfântul Clement Ohridski” din Sofia. A absolvit acolo secția de limba română a Facultății de Litere. „Limba română m-a ales pe mine, nu eu pe ea”, zice, din moment ce de la bunica lui știe că străbunica era româncă. În paralel cu cercetarea textelor privind ortodoxia, este comentator al actualității românești.
Alptuğ Ahmet Güney (Turcia) face un doctorat despre Dimitrie Cantemir. Dr. Jaime Climent de Benito (Spania) și-a atras aprecierea profesorilor de la cursurile de vară pentru comparațiile lingvistice pe care le face între română, catalană și spaniolă.
După obiceiul asiatic, sud-coreencele Song Eun Jang și Jisu Lee au adoptat nume autohtone: le cheamă de-acum și Nicoleta și Nadia.
Cu patru ani de când studiază limba română la Universitatea din Zagreb, Zvonimira Fegić (Croația) își aduce aminte că a început să învețe „cu niște jucării”. E interesată de cultura, de istoria României. Declarația pe care o face la închiderea cursurilor – „Vă iubesc foarte mult!” – e de luat în numele tuturor participanților. „Sperăm să deveniți ambasadori ai Universității din București”, le răspunde lector dr. Ionuț Geană, directorul executiv al cursurilor de vară 2019.
Imersiune culturală
Definind Cursurile de vară drept „o instituție” în toată regula, profesorul Alexandru Nicolae schițează o caracterizare: „Pe lângă cursurile practice de limba română, programul include și conferințe pe mai multe niveluri – conferințe pentru grupa de cunoscători avansați ai limbii române, specializate în funcție de interesul cursanților și conferințe generale, adaptate ca nivel lingvistic pentru a se adresa tuturor cursanților, indiferent de nivel. Conferențiază nu doar filologi, ci și istorici, filosofi, istorici ai artei etc. Programul cuprinde și spectacole, vizite ghidate la muzee. Un «highlight» îl reprezintă excursiile în afara Bucureștiului; anul acesta a fost una cu un traseu destul de standard (dar foarte atractiv pentru vizitatorii străini), București – Sinaia (Peleș) – Brașov și a doua, cu un itinerar insolit, vizând mai multe aspecte – universul nobilimii din secolele XIX-XX (Conacul Bellu din Urlați), istoria Țării Românești (Complexul Mogoșoaia) și biserica ortodoxă română (mănăstirile Sitaru și Căldărușani). Toate aceste activități extracurriculare au ca obiectiv imersiunea cursanților în cultura românească; urmând o tradiție bine împământenită, echipa de profesori ai școlii consideră că imersiunea culturală și lingvistică este esențială pentru fixarea cunoștințelor dobândite la cursurile de limba română”.
În ansamblul manifestărilor economice, politice, culturale prin care România se recomandă lumii, Cursurile de vară ale Universității din București sunt de referință ca nivel al participării și consecvență a desfășurării dincolo de constrângerile vremurilor. Au fost la Sinaia (locul primelor ediții), la Brașov, la București (Grădina Botanică și, de câțiva ani, Facultatea de Litere) personalități precum Roman Jakobson, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Marco Cugno, Lauri Lindgren, Eugen Coșeriu, Ladislau Gáldi, Alain Guillermou, Catherine Durandin, Robert Anderson Hall Jr., Rosa Del Conte, Einar Haugen, Michèle Mattusch, Petar Atanasov, Lorenzo Renzi, René Gsell, Pierre Guiraud, Wolfgang U. Dressler, Thomas Sebeok, Andreas Blinkenberg, Eddy Roulet, Dieter Messner, Michael Metzeltin, Klaus Heitmann, Horst G. Klein, Luisa Valmarin, Bruno Mazzoni, Teresa Ferro, Gisèle Vanhese, Roberto Scagno, Jiři Felix, Dennis Deletant, Norman Davis, Adam Ledgeway, Haruya Sumiya, Milan Resutik.
De-a lungul anilor, au condus Cursurile de vară și colocviile științifice de limba, literatura, istoria și arta poporului român (titulatura mult timp) mari profesori ai Facultății întâi de Filologie, apoi de Limba și Literatura Română: Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Al. Piru, Ion Coteanu, Dan Horia Mazilu, Silviu Angelescu, Mihai Zamfir.
