Curtea de Conturi, instituție cheie a statului de drept

Curtea de Conturi a României a celebrat 30 de ani de la înființare prezentându-și evoluția în această perioadă și nivelul actual, concomitent cu invocarea originilor instituționale din 1864, prin Înalta Curte de Compturi și cu deschiderea unei perspective în ritmul vremurilor, sugerate prin conferința internațională Curtea de Conturi a României – 30 de ani de progres spre digitalizare. Au participat oficialități ale statului, în frunte cu prim-ministrul guvernului și cu președinții camerelor parlamentare, președinți ai Curții de Conturi succedați în cele trei decenii împlinite, exponenți ai mediului academic de profil, ai mediului de afaceri și ai celui instituțional, ai unor instituții omoloage din alte țări.

O veche tradiţie în materie de control şi audit public extern

Deschiderea ca „partener cât mai respectat, de încredere”, în relația cu toți partenerii noștri a fost reiterată în contextul aniversar de președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc. Printr-un scurt excurs istoric, el a definit Curtea de Conturi ca „una dintre instituţiile cheie ale statului de drept din România actuală, care duce mai departe o veche tradiţie în materie de control şi audit public extern. Înalta Curte de Compturi, aşa cum era numită instituţia în decretul de înfiinţare, a luat naştere practic odată cu constituirea statului român, printr-o lege promulgată de Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, la 24 ianuarie, o zi cu mare însemnătate în istoria ţării noastre. Înfiinţarea Curţii de Conturi, în urmă cu 158 de ani, a reprezentat un punct de referinţă şi un moment fundamental al intrării României pe drumul modernizării şi al creării bazelor pentru construcţia statului modern. De-a lungul parcursului său, Curtea de Conturi a cunoscut mai multe schimbări de structură, de activitate sau de atribuţii, până şi-a regăsit pe deplin rolul, odată cu reînfiinţarea sa în 1992, când a devenit o autoritate constituţională, cu rol de auditor public extern”.

Totodată, a spus preşedintele Curţii de Conturi a României, „pentru ca o instituţie cu o asemenea tradiţie să îşi realizeze eficient misiunea, este necesar să construim punţi spre viitor, prin îmbinarea tradiţiei bogate cu reforma şi modernizarea. Am demarat, alături de colegii mei, un program de modernizare, de schimbare culturală în organizaţie, de diversificare, un program care pune accentul pe multidisciplinaritate, prin orientarea treptată spre mai multe misiuni de audit al performanţei, prin constituirea unor echipe de audit cu expertize diverse, prin orientarea analizelor pe domenii şi prin realizarea unui raport public anual care prezintă cifre şi analize relevante, în timp util. Dorim ca misiunile noastre de audit să se desfăşoare în timp real. Pe măsură ce calitatea rapoartelor va creşte, le vom publica. Sunt conştient că schimbarea nu se va produce până la finalul mandatului meu, în cinci ani, dar sper să fie continuată“.

Sprijin real și consistent în
instaurarea disciplinei financiare

Referindu-se la importanța susținută în timp a Curții de Conturi a României, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a apreciat că „instaurarea disciplinei financiare în cheltuirea banului public nu este o misiune ușoară, având în vedere că vorbim de mii de entităţi care sunt supuse auditului şi controlului, la care se adaugă peste 1,5 milioane de persoane fizice şi juridice care intră într-o formă sau alta în contact cu banul public. De asemenea, Autoritatea de Audit este singura abilitată să auditeze fondurile europene nerambursabile pe care România le primeşte anual şi să raporteze acest lucru Uniunea Europeană”.

Premierul a felicitat Curtea de Conturi pentru strategia instituțională „în acord cu provocările unei societăți în continuă schimbare”, strategie adoptată prin asumarea unor obiective cum sunt „creșterea performanțelor profesionale ale resursei umane existente în cadrul Curții de Conturi, precum și îmbunătățirea comunicării interne și externe”.

Încurajând Curtea de Conturi în dezvoltarea și modernizarea serviciului de audit, prim-ministrul guvernului a subliniat: „Doresc să vă mulțumesc pentru parteneriatul deschis, transparent pe care îl avem cu dumneavoastră, deoarece avem nevoie de sprijin real și consistent în administrarea eficientă a banului public, pentru a contribui împreună la schimbarea în bine a societății românești”.

Armonizarea legislaţiei
pentru a consolida valorile
Uniunii Europene în spaţiul digital

În calitate de preşedinte interimar al Senatului României, Alina-Ştefania Gorghiu a evidențiat în sens cuprinzător imperativul investițiilor în digitalizare, beneficiar fiind inclusiv serviciul de audit: „Să avem în vedere că autorităţile române au alocat 5,97 miliarde de euro, adică 20,5% din valoarea totală prevăzută, pentru proiectele de digitalizare conţinute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pentru a avea succes şi pentru a combate nivelul redus de digitalizare, nicăieri mai dur decât în sectorul public, trebuie să existe solidaritate. În calitate de preşedinte interimar al Senatului, voi continua să susţin şi să încurajez armonizarea legislaţiei pentru a consolida valorile Uniunii Europene în spaţiul digital, centrate pe respectarea principiilor etice, protecţia datelor cu caracter personal şi respectarea vieţii private. Misiunea e dificilă; trebuie să recuperăm în cel mai scurt timp decalajul pe segmentul digitalizării”.

Datoria de a controla banii publici,
pe cât de grea, pe atât de onorantă

În opinia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, „este timpul să trecem la nivelul următor, este nevoie de întărirea colaborării dintre Parlament şi Curtea de Conturi, mai ales prin constituirea la nivel parlamentar a unor comisii care să analizeze rapoartele de audit şi să determine principalele instituţii implicate să pună în aplicare recomandările Curţi. De asemenea, feedbackul în urma rapoartelor Curţii de Conturi poate constitui o bază solidă de plecare pentru activitatea parlamentară în ceea ce priveşte modificarea cadrului legislativ în care instituţiile îşi desfăşoară activitatea”.

Datoria de a controla banii publici, a accentuat președintele Camerei Deputaților, „este pe cât de grea, pe atât de onorantă, pentru că banii publici sunt ai tuturor cetăţenilor din taxe şi impozite şi tocmai de aceea avem datoria să ne asigurăm că ei sunt cheltuiţi corect. La 30 de ani de la reînfiinţarea ei, Curtea de Conturi a României duce mai departe moştenirea dată de părinţii ei fondatori: vegherea la cheltuirea judicioasă a banului public prin interesul cetăţeanului”.

Foto: Guvernul României