Egalitatea de șanse și de gen în România – costuri și impact economic

În ultima vreme, egalitatea de șanse și de gen a devenit un subiect important pe scena politică românească. Președintele Iohannis și doamna prim-ministru Dăncilă au vorbit în repetate rânduri despre acest subiect, dar de fiecare dată discuția a fost abordată din perspectiva necesității adoptării egalității ca o presiune exterioară. Egalitatea de gen este văzută ca o componentă occidentală ce ne lipsește, una care trebuie implementată prin cote sau prin abordări integratoare. În toate aceste discuții se neglijează însă o componentă esențială a egalității de gen: cea economică.
În România, discriminarea pe bază de gen se găsește în toate sectoarele societății, de la sănătate, unde accesul la servicii medicale specifice, precum planificarea familială, este redus pentru mii de femei, până la accesul pe piața muncii sau în funcții de conducere. Femeile sunt sub-reprezentate în consiliile de administrație ale companiilor listate, formând doar 10% din totalul membrilor, față de o medie UE de 24%. Situația nu este mai bună nici în sectorul public, în Parlament femeile reprezintă mai puțin de 20% din totalul aleșilor. Însă pe piața forței de muncă această discriminare poate fi transpusă direct în pierderi economice.
Discriminarea pe bază de gen aferentă ratei de ocupare a forței de muncă generează pierderi echivalente cu 1,6% din PIB în România. Acestea se comportă ca un cost de oportunitate materializat prin neîncasări de taxe și impozite aferente neangrenării mai multor femei în forța de muncă. Fiecare femeie care nu poate avea acces la piața de muncă reprezintă bani pierduți în mod direct de statul român. România este și un caz specific în Europa, dacă privim această situație prin prisma persoanelor tinere neangajate în forța de muncă. Între persoanele catalogate ca NEET (Not in Employment, Education or Traning), numărul femeilor este de șapte ori mai mare decât cel al bărbaților. Totuși, la acest capitol stăm relativ bine, alte state din Europa, precum Italia, au pierderi de până la 6% din PIB din disparitatea accesului pe piața forței de muncă.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament