Evaluarea surselor de informații utilizate pentru achiziționarea de produse financiare

Marian Siminică,
director, Institutul de Studii Financiare

Sursele de informații accesate de utilizatorii de produse financiare sunt esențiale în procesul de luare a deciziei de achiziționare. Informațiile incomplete sau denaturate ne conduc adesea la luarea unor decizii incorecte, cu consecințe nefavorabile în timp. De exemplu, contractarea unei asigurări sau a unui produs de investiții pe baza recomandărilor unui prieten se poate dovedi „neinspirată” deoarece nevoile proprii pot fi diferite de cele ale persoanei care a făcut recomandarea. Informațiile utilizate trebuie să fie corecte, complete, inteligibile, relevante și credibile. Pentru a asigura aceste caracteristici informației utilizate, este necesar ca aceasta să fie obținută din surse autorizate: instituții financiare, entități de consultanță financiară, persoane autorizate etc.

Pentru a evalua sursele de informații utilizate pentru achiziționarea produselor financiare, Institutului de Studii Financiare a realizat o cercetare bazată pe un sondaj de opinie aplicat de către INSCOP Research. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1303 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

În cadrul chestionarului aplicat a fost introdusă întrebarea „De unde obișnuiți să vă informați înainte de a achiziționa un produs financiar?”, cu 10 variante de răspuns propuse, respectiv: paginile de internet ale instituțiilor financiare nebancare; sediul instituției financiare nebancare (fond de pensii, companie de asigurări, societate de investiții financiare); sfatul rudelor, prietenilor; sfatul unui serviciu de consultanță financiară autorizată; paginile de social media (Facebook, Twitter etc.) ale instituțiilor financiare nebancare; presa de specialitate; forumuri de specialitate; grupuri de Facebook din care fac parte; nu achiziționez produse financiare; „nu știu / nu răspund”. Centralizarea răspunsurilor colectate este reprezentată grafic în figura următoare:

Figura 1. Sursele de informații

Constatăm existența unei ponderi însemnate a persoanelor care au răspuns că nu achiziționează produse financiare (32,8%). Dintre cele 8 surse de informare precizate în întrebare, cei mai mulți respondenți au indicat paginile de internet ale instituțiilor financiare nebancare (22,4%), urmați de cei care au precizat sediul instituției financiare nebancare (18,2%). Un procent destul de mare (15,8%) au afirmat că apelează la sfatul rudelor și al prietenilor, și doar 10,7% urmează sfatul unui serviciu de consultanță financiară autorizată. Paginile de social-media (Facebook, Twitter etc.) ale instituțiilor financiare nebancare sunt indicate ca sursă de informare de către 9,7% dintre respondenți, presa și forumurile de specialitate de către 5,7%, iar grupurile de Facebook de către 4,5%. Există și un procent de 2,1% nu știu sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.

Constatăm că există diferențe semnificative de la o persoană la alta. Diferențele sunt generate de o multitudine de factori, printre care principalele variabile socio-demografice (vârsta, nivelul studiilor, ocupația, mediul de rezidență, nivelul veniturilor obținute), dar și de nivelul de educație financiară al fiecărei persoane.

Realizând o analiză pe baza principalelor variabile socio-demografice, paginile de internet ale instituțiilor financiare nebancare sunt preferate de către persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (32%), în timp ce persoanele de peste 60 ani apelează la acestea doar în proporție de 13%. Sediul instituțiilor financiare este preferat în proporții cuprinse între 16-20% de către toate categoriile de vârstă. O proporție peste medie dintre persoanele cuprinse între 18-44 ani preferă sfatul rudelor și al prietenilor, iar 44% dintre persoanele de peste 60 de ani au declarat că nu achiziționează produse financiare.

În funcție de nivelul educației, persoanele cu studii superioare preferă paginile de internet ale instituțiilor financiare în proporție de 43% și sediul acestora în proporție de 25%, în timp ce persoanele cu studii primare preferă sfatul rudelor și al prietenilor în proporție de 20%, sau nu achiziționează produse financiare (39%).

Ţinând cont de ocupație, informarea de pe paginile de internet ale instituțiilor financiare este preferată de „gulerele albe” (48%), sediile instituțiilor financiare sunt preferate de către „gulerele gri” (30%), sfatul rudelor și al prietenilor de către „gulerele albastre” (20%). În categoria celor care nu achiziționează produse financiare cel mai mare procent îl au „inactivii pasivi” (47%).

În funcție de venitul obținut, informarea de pe paginile de internet ale instituțiilor financiare este preferată de persoanele cu venituri mari (43%), sediile instituțiilor financiare de persoanele cu venituri foarte mari (24%), în timp ce persoanele cu venituri mici și foarte mici declară, în cea mai mare proporție, că nu achiziționează produse financiare (49%).

Pentru evalua cât de adecvată este alegerea surselor de informații la nivelul întregului eșantion studiat, acestea au fost ierarhizate în funcție de importanța / credibilitatea lor, pentru fiecare categorie acordându-se un punctaj
(de la 1 la 8), astfel:

Tabelul 1

Pe baza acestor punctaje și a răspunsurilor oferite de către fiecare respondent, este propus un indice al surselor de informare (ISI), determinat ca medie a punctajelor atribuite fiecărui răspuns. Nivelul mediu al acestuia este de 3,85 puncte, situat în zona mediană a intervalului de notare (0-8 puncte), reprezentând 48,1% din punctajul maxim. Nivelul indicelui este destul de scăzut, semnificând faptul că este necesară intensificarea acțiunilor de promovare a utilizării unor surse de informare adecvate.
Pentru a identifica „zonele” în care se impun mai mult astfel de acțiuni, a fost realizată o analiză a corelației dintre Indicele surselor de informare și variabilele socio-demografice relevante (vârsta, nivelul studiilor, mediul de rezidență și nivelul veniturilor obținute), a fost determinat coeficientul de corelație Pearson. Valorile obținute sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 2. Correlations

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Rezultatele analizei de corelație ne arată că între modul de alegere a surselor de informare și nivelul studiilor există o corelație pozitivă, de intensitate medie (R = 0,311), semnificând faptul că persoanele cu studii superioare au tendința de a alege mai bine sursele de informare, comparativ cu celelalte categorii sociale.
Corelație pozitivă, de intensitate scăzută, există și între modul de alegere a surselor de informare și nivelul veniturilor obținute (R = 0,199), respectiv mediul de rezidență (R = 0,188), persoanele cu veniturile mai ridicate din mediul urban, având tendința de a alege mai corect sursele de informare.

Între modul de alegere a surselor de informare și vârstă există o corelație negativă, de intensitate scăzută (R = -0,189), tinerii având tendința de a alege mai corect sursele de informare. Valorile coeficientului de corelație Pearson sunt semnificative din punct de vedere statistic (Sig. < 0,01).

Analiza realizată pune în evidență necesitatea intensificării acțiunilor de informare cu privire la alegerea corectă a surselor de informații pentru fundamentarea deciziei de achiziționare a produselor financiare, insistând asupra persoanelor cu studii primare și medii, a rezidenților din mediul rural și a persoanelor cu venituri scăzute.