Forumul Economic Național Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040

Date:

Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”, organizat de Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), a reunit în Aula Magna a ASE numeroși exponenți ai cercetării și practicii economice, ai vieții sociale și științifice, ai societății civile și ai mass-media.
Evenimentul a constituit abordarea pe o treaptă superioară, de sinteză și, în același timp, de perspectivă reconfirmată a demersului de-acum bine cunoscut mediului economic și celui universitar de cercetare, educație și formare, demers inițiat sub egida ASPES în 2017, la împlinirea a zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană și derulat sub forma unui ciclu de dezbateri și analize până în februarie 2020, la declanșarea pandemiei de COVID-19.

„Un îndemn să
gândim mai departe decât azi”

Forumul de anvergură națională a făcut o analiză a economiei românești actuale, ca sursă recuperabilă și valorificabilă în orizontul deceniilor care vin. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reamintit că, pe durata elaborării lui, modelul economic românesc în orizontul anului 2040 s-a conturat în urma a 22 de dezbateri specializate, organizate în decursul a cinci ani, la Banca Națională a României, în universități, la Camera de Comerț și Industrie a României, la CEC Bank. Rezultatele au fost reunite în lucrarea de anvergură „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”, Editura Economică, București, 2021 (668 de pagini, format 17×24), prezentată și în contextul forumului național. Pasul următor îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să elaboreze un document științific de sinteză, modelul propriu-zis, pentru prezentarea decidenților la nivelul statului.

Președintele
ASPES a reiterat valențele modelului economic propus spre cunoaștere și
concretizare, un model bazat pe resursele și capacitățile românești și, în
același timp, inseparabil, un model realizabil în Uniunea Europeană. Totodată,
dr. ec. Constantin Boștină a accentuat menținerea permanentă într-o abordare
din perspectivă științifică, în afara partizanatului politic: „Pe parcursul
celor 22 de dezbateri, ne-am aflat într-un mediu de gândire și expresie
serioasă, sănătoasă, realistă. Nu s-au promovat critici! De la prima dezbatere,
găzduită de Banca Națională a României, am declarat că nu ne războim cu
trecutul, că nu ne interesează pozițiile partinice. Este adevărat că ne
interesează problemele, evoluțiile politice”.

Actualitatea și valoarea de perspectivă a dezbaterilor privind un model economic românesc în Uniunea Europeană din perspectiva anului 2040 sunt evidențiate, a semnalat dr. ec. Constantin Boștină, inclusiv prin sincronizarea cu Agenda ONU 2030, a cărei materializare la noi este coordonată prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă la nivelul Executivului: „Aceasta confirmă că ne așezăm pe un trend firesc, gândit la nivel european și la nivel mondial. Este încă un îndemn să gândim mai departe decât azi, să ne gândim la un model pe care e clar că tot noi trebuie să-l livrăm”.

Utilizarea întregului potențial
economico-social al țării, obiectivul strategic

În calitate de
gazdă a forumului național și de coordonator al lucrării „Să gândim dincolo de
azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”,împreună
cu dr. ec. Constantin Boștină și cu regretatul profesor Gheorghe Zaman, prof.
univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din
București, a reafirmat rolul cercetării științifice și al învățământului
superior în fundamentarea
deciziilor privind direcțiile de evoluție economică și socială a țării: „Numai
cei trei actori – cercetarea, educația, mediul de afaceri – împreună putem să
ducem la bun sfârșit elaborarea unui model economic românesc. Deciziile
politice, dacă ar fi fundamentate științific de către cercetători și cadre
didactice, ar fi mult mai ușor acceptate de noi toți. De ce realizăm un model
românesc? Sunt cel puțin două motive pe care trebuie să le luăm în calcul.
Pandemia și crizele curente ne arată că trebuie să ne bazăm pe forțe proprii,
pe producția internă. De asemenea, fondurile europene nu sunt suficiente pentru
ce ne trebuie nouă și atunci avem nevoie de programe complementare, pentru
finanțare din fonduri naționale. Obiectivul strategic trebuie să-l constituie
utilizarea eficientă a întregului potențial economico-social al țării, astfel
încât să asigurăm, în prima etapă, echilibrarea balanței de comerț exterior a
României și, ulterior, să devenim excedentari, să nu mai importăm acele produse
pe care putem să le producem noi și să exportăm produse cu valoare adăugată
mare”.

Marea șansă a României este să devină
un mare exportator de produse alimentare

Prof. univ. dr.
Mircea Coșea, membru fondator al ASPES, a argumentat cerința creării unui model
de dezvoltare construit în jurul „ideii de patriotism economic”, pe a cărui
bază „să fim competitivi la nivelul Uniunii Europene”. Deocamdată, semnalarea
sa este că „România are un deficit comercial enorm”, cu explicația că asta
înseamnă „incapacitatea României de a oferi mărfuri al nivelul cererii.
Importăm enorm, importăm lucruri care nu sunt de mare tehnicitate. Sunt lucruri
care țin de consumul zilnic, curent, al populației. Toată creșterea economică a
României se duce pe importul de mărfuri. Cu alte cuvinte, creșterea economică a
României contribuie la creșterea economică a Poloniei, Ungariei sau a altora,
de la care importăm cartofi, pătrunjel și alte lucruri”.

Referitor la
actualitate și la răspunsul românesc în context, profesorul Mircea Coșea a
atras atenția că „criza alimentară nu este o joacă, nu este o probabilitate.
Este o constatare clară. Ea vine peste omenire din 2019. Resursele alimentare
au ajuns la stadiul în care coboară sub linia roșie a cererii. Populația crește
mult și crește și calitatea consumului. În România, criza alimentară încă nu
este foarte prezentă. Putem face o oportunitate din acest lucru. Avem o mare
șansă. Marea șansă a noastră nu este aceea de a ne chinui să facem prin offset
avioane F16 undeva pe la Craiova sau prin altă parte. Marea șansă a României
este să devină un mare exportator de produse alimentare. Cu potențialul agricol
pe care-l avem, putem ieși în lume”.

Sistemul
privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică

În momentul de
față, a remarcat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a
României, „am ajuns o țară de subcontractori. Exportul României îl fac, în mare
parte, firmele străine care produc în România”. Reamintind că „avem un deficit
comercial uriaș, raportat pentru sfârșitul anului trecut”, președintele CCIR a
afirmat că, pentru această situație, „o mare parte din vină o are diplomația
economică. Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică.
Camera de Comerț și Industrie a României este organizația care mediază dialogul
dintre mediul de afaceri și decidentul politic”. Din această poziție, a spus
Mihai Daraban, Camera a sesizat autoritățile asupra unor probleme, în speranța
soluționării, rezultatul constatat fiind că, „în general, nu s-a întâmplat nimic”.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Febra Schengen. Aderarea României, între plus și minus

Autor: Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi...

Bătălia pentru Call of Duty s-ar putea muta  la tribunal

Decizia Microsoft (MSFT) de a cumpăra Activision Blizzard (ATVI),...

Piața modei de lux second-hand s-a triplat din 2020

Un studiu realizat de BCG și Vestiaire Collective constată...

Accace: Cât de simplu este procesul de înființare al unui SRL în România comparativ cu Republica Cehă, Ungaria sau Polonia  

Specialiștii Accace, una dintre principalele companii de consultanță de...