Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”, organizat de Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), a reunit în Aula Magna a ASE numeroși exponenți ai cercetării și practicii economice, ai vieții sociale și științifice, ai societății civile și ai mass-media.
Evenimentul a constituit abordarea pe o treaptă superioară, de sinteză și, în același timp, de perspectivă reconfirmată a demersului de-acum bine cunoscut mediului economic și celui universitar de cercetare, educație și formare, demers inițiat sub egida ASPES în 2017, la împlinirea a zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană și derulat sub forma unui ciclu de dezbateri și analize până în februarie 2020, la declanșarea pandemiei de COVID-19.
„Un îndemn să gândim mai departe decât azi”
Forumul de anvergură națională a făcut o analiză a economiei românești actuale, ca sursă recuperabilă și valorificabilă în orizontul deceniilor care vin. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reamintit că, pe durata elaborării lui, modelul economic românesc în orizontul anului 2040 s-a conturat în urma a 22 de dezbateri specializate, organizate în decursul a cinci ani, la Banca Națională a României, în universități, la Camera de Comerț și Industrie a României, la CEC Bank. Rezultatele au fost reunite în lucrarea de anvergură „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”, Editura Economică, București, 2021 (668 de pagini, format 17×24), prezentată și în contextul forumului național. Pasul următor îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să elaboreze un document științific de sinteză, modelul propriu-zis, pentru prezentarea decidenților la nivelul statului.
Președintele ASPES a reiterat valențele modelului economic propus spre cunoaștere și concretizare, un model bazat pe resursele și capacitățile românești și, în același timp, inseparabil, un model realizabil în Uniunea Europeană. Totodată, dr. ec. Constantin Boștină a accentuat menținerea permanentă într-o abordare din perspectivă științifică, în afara partizanatului politic: „Pe parcursul celor 22 de dezbateri, ne-am aflat într-un mediu de gândire și expresie serioasă, sănătoasă, realistă. Nu s-au promovat critici! De la prima dezbatere, găzduită de Banca Națională a României, am declarat că nu ne războim cu trecutul, că nu ne interesează pozițiile partinice. Este adevărat că ne interesează problemele, evoluțiile politice”.
Actualitatea și valoarea de perspectivă a dezbaterilor privind un model economic românesc în Uniunea Europeană din perspectiva anului 2040 sunt evidențiate, a semnalat dr. ec. Constantin Boștină, inclusiv prin sincronizarea cu Agenda ONU 2030, a cărei materializare la noi este coordonată prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă la nivelul Executivului: „Aceasta confirmă că ne așezăm pe un trend firesc, gândit la nivel european și la nivel mondial. Este încă un îndemn să gândim mai departe decât azi, să ne gândim la un model pe care e clar că tot noi trebuie să-l livrăm”.
Utilizarea întregului potențial
economico-social al țării, obiectivul strategic
În calitate de gazdă a forumului național și de coordonator al lucrării „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”,împreună cu dr. ec. Constantin Boștină și cu regretatul profesor Gheorghe Zaman, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a reafirmat rolul cercetării științifice și al învățământului superior în fundamentarea
deciziilor privind direcțiile de evoluție economică și socială a țării: „Numai cei trei actori – cercetarea, educația, mediul de afaceri – împreună putem să ducem la bun sfârșit elaborarea unui model economic românesc. Deciziile politice, dacă ar fi fundamentate științific de către cercetători și cadre didactice, ar fi mult mai ușor acceptate de noi toți. De ce realizăm un model românesc? Sunt cel puțin două motive pe care trebuie să le luăm în calcul. Pandemia și crizele curente ne arată că trebuie să ne bazăm pe forțe proprii, pe producția internă. De asemenea, fondurile europene nu sunt suficiente pentru ce ne trebuie nouă și atunci avem nevoie de programe complementare, pentru finanțare din fonduri naționale. Obiectivul strategic trebuie să-l constituie utilizarea eficientă a întregului potențial economico-social al țării, astfel încât să asigurăm, în prima etapă, echilibrarea balanței de comerț exterior a României și, ulterior, să devenim excedentari, să nu mai importăm acele produse pe care putem să le producem noi și să exportăm produse cu valoare adăugată mare”.
Marea șansă a României este să devină
un mare exportator de produse alimentare
Prof. univ. dr. Mircea Coșea, membru fondator al ASPES, a argumentat cerința creării unui model de dezvoltare construit în jurul „ideii de patriotism economic”, pe a cărui bază „să fim competitivi la nivelul Uniunii Europene”. Deocamdată, semnalarea sa este că „România are un deficit comercial enorm”, cu explicația că asta înseamnă „incapacitatea României de a oferi mărfuri al nivelul cererii. Importăm enorm, importăm lucruri care nu sunt de mare tehnicitate. Sunt lucruri care țin de consumul zilnic, curent, al populației. Toată creșterea economică a României se duce pe importul de mărfuri. Cu alte cuvinte, creșterea economică a României contribuie la creșterea economică a Poloniei, Ungariei sau a altora, de la care importăm cartofi, pătrunjel și alte lucruri”.
Referitor la actualitate și la răspunsul românesc în context, profesorul Mircea Coșea a atras atenția că „criza alimentară nu este o joacă, nu este o probabilitate. Este o constatare clară. Ea vine peste omenire din 2019. Resursele alimentare au ajuns la stadiul în care coboară sub linia roșie a cererii. Populația crește mult și crește și calitatea consumului. În România, criza alimentară încă nu este foarte prezentă. Putem face o oportunitate din acest lucru. Avem o mare șansă. Marea șansă a noastră nu este aceea de a ne chinui să facem prin offset avioane F16 undeva pe la Craiova sau prin altă parte. Marea șansă a României este să devină un mare exportator de produse alimentare. Cu potențialul agricol pe care-l avem, putem ieși în lume”.
Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică
În momentul de față, a remarcat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, „am ajuns o țară de subcontractori. Exportul României îl fac, în mare parte, firmele străine care produc în România”. Reamintind că „avem un deficit comercial uriaș, raportat pentru sfârșitul anului trecut”, președintele CCIR a afirmat că, pentru această situație, „o mare parte din vină o are diplomația economică. Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică. Camera de Comerț și Industrie a României este organizația care mediază dialogul dintre mediul de afaceri și decidentul politic”. Din această poziție, a spus Mihai Daraban, Camera a sesizat autoritățile asupra unor probleme, în speranța soluționării, rezultatul constatat fiind că, „în general, nu s-a întâmplat nimic”.
Din perspectiva CCIR, ieșirea din paradigma dominației capitalului de stat este dificilă, „pentru că sunt așa-ziși diplomați de carieră, angajați ai statului și nu ai camerelor de comerț, așa cum se întâmplă în Austria, de exemplu”. Soluția pentru depășirea situației a fost sintetizată astfel: „Împreună cu mai multe organizaţii patronale sectoriale, am propus reorganizarea teritorială a României, pentru că în forma actuală, nu se mai poate susține un număr atât de mare de județe, economia nu mai poate susține un asemenea aparat de stat. Știm că am deranjat multă lume cu această propunere, pentru că astfel vor dispărea multe posturi plătite din bani publici. Ne dorim o țară ca afară, dar când CCIR a propus modificarea legii camerelor de comerț după modelul german, francez sau italian, au început să apară probleme înainte ca proiectul de lege să ajungă la faza de dezbatere publică”.
România s-a evidențiat prin creștere economică,
dar lasă de dorit la capitolul dezvoltare
Din perspectiva un exemplu actual de succes în mediul privat, Andrei Rădulescu, director la Banca Transilvania, a făcut o expunere privind „provocările tranziției spre dezvoltare durabilă”. Observația sa a fost că „România s-a evidențiat în peisajul țărilor din Uniunea Europeană printr-un grad ridicat de creștere economică pe parcursul ultimului deceniu, dar încă lasă de dorit la capitolul dezvoltare”. Inclusiv în ultima perioadă, a subliniat directorul Andrei Rădulescu, „România a prezentat o performanță macroeconomică superioară celei din zona euro, cu toate că marja de acțiune economică a fost redusă, deficitară din perspectiva reformelor structurale”.
În analiza sa, Andrei Rădulescu a făcut observația de ansamblu că, „pe parcursul ultimelor două trimestre, economia mondială s-a confruntat cu două șocuri exogene. În primul rând, a fost pandemia de coronavirus, cea mai severă pandemie din ultimul secol. În al doilea rând, sunt evenimentele din Ucraina, care afectează ecosistemul mondial și care vor contribui la fragmentarea fluxurilor comerciale și financiare internaționale pe parcursul a cel puțin un deceniu”.
Valorificarea internă a resurselor, coloana vertebrală
a unui model economic românesc
În contextul abordării potențialului de resurse al României și a valorificării lui în interes național, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a prezentat date potrivit cărora, „în ierarhia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform datelor Băncii Mondiale în contextul evaluării avuției naţionale, România se situează pe locul 7, cu o valoare de 178 de miliarde de dolari capital natural, comparativ cu locul 16,
din punctul de vedere al capitalului produs. Valoarea capitalului mediu natural pe cap de locuitor la noi este de 9.149 de dolari, România fiind sub acest aspect pe locul 11 în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Dacă din punctul de vedere al resurselor ne aflăm pe locuri fruntașe, nu demonstrăm și capacitatea de a le pune în valoare. Ne situăm pe unul dintre primele locuri la cantităţile de materiale extrase (biomasă, minereuri metalifere, minereuri nemetalifere), dar rămânem pe locuri codașe la valoarea adăugată creată prin prelucrarea acestora în ţara noastră”.
Prof. univ. dr. Luminița Chivu a reiterat că „resursele, disponibilitatea şi capacitatea de valorificare internă a acestora trebuie să reprezinte coloana vertebrală, punctul de pornire, în conturarea unui model economic românesc”.
Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale,
nu prin politici monetare
Interesul și susținerea Băncii Naţionale a României pentru un plan pe termen lung de dezvoltare economico-socială a țării, cum este Modelul economic românesc în Uniunea Europeană inițiat de ASPES, au fost reafirmate de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea. El a transmis sprijinul guvernatorului Băncii Naţionale a României, acad. Mugur Isărescu, pentru „demersul de a întocmi un traseu predictibil pentru economia românească pentru următorii 18 – 20 de ani”. Argumentele de ordin economic le-a formulat în următorii termeni: „De ce este Banca Naţională a României interesată de un astfel de plan pe termen lung în ceea ce priveşte reforma economiei? Pentru că știm cu toții că politica monetară nu poate decât să câștige timp. Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale, nu prin politici monetare. Politicile monetare pot şi ele să câștige timp cât pot, pentru o anumită perioadă; nu pot la infinit. Dacă nu se întâmplă în economia reală anumite reforme structurale (şi noi despre asta vorbim aici), şi capacitatea Băncii Centrale de a trage de timp şi de a câştiga timp este limitată. De aici, vine interesul nostru ca acest demers să fie reuşit”.
Din poziția expertizei sale, economistul-șef al BNR a făcut observația că pentru a fi credibilă, o strategie pe termen lung necesită „prioritizare, bugetare, monitorizare a implementării de la cel mai înalt nivel guvernamental, precum şi acord politic privind continuitatea, indiferent de partidul aflat la guvernare”. În detaliu, Valentin Lazea a apreciat că „prioritizarea înseamnă că nu toate activitățile cuprinse în program vor putea fi implementate concomitent. Este uşor să strângi zeci sau sute de programe de la toți actorii implicați, dar mai greu este să tai din ele şi să stabilești care intră imediat şi care, peste cinci ani sau zece ani. Bugetarea este elementul cheie, care adesea lipseşte strategiilor economice concepute în România. Continuitatea politică reprezintă punctul nevralgic în implementarea unui astfel de program pe termen lung, pentru că la fiecare alternanță la guvernare, partidele vin cu propriile priorităţi. Chiar același partid, aflat la guvernare, îşi poate schimba prioritățile. De asemenea, monitorizarea constituie un element esențial, în sensul că, de obicei, fiecare guvern găsește de cuviință să schimbe locul de unde se face monitorizarea programului”.
Din punct de vedere financiar, economistul-șef al BNR a reafirmat că în perspectiva unei evoluții economice, nu mai pot fi continuate politici fiscale expansioniste, practicate de România începând cu 2015, politici prin care „se acordă câte un ajutor pentru fiecare domeniu, în condițiile în care este nevoie de o consolidare fiscală de durată, mai ales în perspectiva adoptării euro. A adopta euro înseamnă că devine, practice, imposibilă generozitatea fiscală cu care s-au obişnuit firmele românești în ultimii ani”.
Tineretul, o generație orientată nu către sacrificiu, ci către bunăstare
Concretizarea dezideratelor formulate azi pentru România de mâine va reveni actualei generații tinere. Gabriel Carnariu este președintele Consiliului Tineretului din România. În categoria de tineret, a precizat el, se încadrează persoanele cu vârste cuprinse între
14 și 35 de ani. Tinerii de azi, a semnalat el, vor fi în 2040 la apogeul carierei. De aceea, „vor să fie astăzi prezenți, să fie parte, la luarea deciziilor. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a fi la masa deciziilor nu doar dintr-o perspectivă consultativă, ci dintr-o perspectivă de implicare”.
Ca lider al generației aflate acum în plin proces de educație și formare, Gabriel Carnariu a lansat o provocare în sensul observării și (re)considerării obiectivelor sistemului educațional, găsind necesară „orientarea spre a forma tinerii pentru ceea ce este cu adevărat nevoie pe piața muncii și nu numai, pentru că tinerii trebuie formați nu doar ca să lucreze ca niște șoricei într-un laborator, ci pentru a lua, la un moment dat, decizii în acest stat”.
Referitor la problema migrației tinerilor și, implicit, a capacităților creative, președintele Consiliului Tineretului din România a propus o abordare optimistă: „Ca tineri români, ca tineri europeni, avem dreptul la mobilitate, la a circula ca să vedem lumea. Tinerii pot să meargă oriunde să studieze, să lucreze. Cu cele învățate, dorim ca ei să revină acasă. Cum pot ei să revină, dacă România nu este o țară ofertantă?!” Pe această linie, semnalul din perspectiva tinerilor de azi a fost ferm: „Suntem o generație orientată nu către sacrificiu, ci o generație orientată către bunăstare”.
Foto: Cornel Constantin
