Institutul de Economie Mondială (IEM) este parte a Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române şi a fost acreditat ca unitate componentă a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional, conform HG 551/2007 şi prin decizia ANCS nr. 9688/ 30.06.2008. Activitatea IEM se desfăşoară în sediul din Bucureşti, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5. cod poştal 050711, tel/fax: +40-21-318.24.54, tel: +40-21-318.24.55, e-mail: [email protected], adresa web: www.iem.ro.
TRADIȚIE ȘI SCURT ISTORIC
Institutul de Economie Mondială continuă tradiția inițiată de Virgil Madgearu și Nicolae Georgescu Roegen, specialiști de elită în domeniul economic. Cei doi renumiți economiști români au contribuit alături de alți specialiști importanți din perioada interbelică la elaborarea unor studii în cadrul Asociației pentru studierea conjuncturii, înființată și condusă între anii 1936 și 1940 de Virgil Madgearu.
Asasinarea lui Madgearu de către legionari, precum și condițiile vitrege ale războiului au dus la sistarea activității desfășurate în cadrul Asociației pentru studierea conjuncturii. Dar necesitatea intensificării schimburilor comerciale dintre România și partenerii săi a făcut necesară studierea economiei mondiale și în special a piețelor de mărfuri. Așadar, în anii ’60, mai precis în 1967, se înființează Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaționale, în subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi a Cooperării Economice Internaţionale. Denumirea institutului se schimbă 9 ani mai târziu, în 1976, în Institutul de Economie Mondială.
Timp de 20 de ani, de la înființare, Institutul a avut șansa de a fi condus de Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei, o personalitate multilaterală, cu o puternică deschidere spre dezbaterea de idei, pătruns de un accentuat patriotism. Excelent pedagog, a îndrumat formarea mai multor generații de cercetători și profesioniști care s-au afirmat în conducerea unor importante instituții naționale, ministere, în mediul de afaceri, diplomație, învățământul academic.
Pe plan extern, IEM a dezvoltat un sistem de colaborări cu institute similare din Est și din Vest, stagiile de formare profesionale reciproce fiind o practică benefică pentru mai buna înțelegere a realităților din țările respective. În toată aceasta perioadă, IEM a a elaborat studii şi sinteze pentru promovarea relaţiilor comerciale internaţionale ale României şi creşterea accesibilității produselor româneşti pe pieţele externe, inclusiv prin îmbunătăţirea competitivităţii producţiei naţionale dedicate exportului.
Începând cu anul 1990, IEM a trecut sub coordonarea ştiinţifică a Academiei Române, prin intermediul programelor academice prioritare asumate la nivelul Institutului Naţional de Cercetări Economice, obiectul său principal de activitate fiind cercetarea fundamentală concentrată pe sprijinirea tranziţiei României la o economie de piaţă funcţională, întărirea politicilor publice de întărirea competitivităţii internaţionale a economiei, integrarea activă a economiei naţionale în economia mondială şi fundamentarea poziţiilor României faţă de provocările integrării europene şi globalizare.
Principalele categorii de activităţi desfăşurate de IEM sunt următoarele:
a) De cercetare: studii de conjunctură ale economiilor ţărilor cu relevanţă și impact asupra creşterii economice globale, studii de piaţă internaţională, monitorizare, evaluare, analiză comparativă, prognoză, perspective, sondaje de opinie, studii de caz;
b) De informare: elaborare şi editare de publicaţii periodice proprii, pe suport fizic sau electronic, ce pot fi accesate şi pe site-ul institutului;
c) De consultanţă: activitate bazată pe expertiza acumulată pe bază de cercetare, direcţionată către factori de decizie, companii şi cercuri academice, din proprie iniţiativă şi la cerere.
Denumirea institutului este sugestivă pentru sfera de cuprindere a activităţii: analiza problemelor fundamentale ale economiilor lumii şi a impactului acestora direct sau via economie globală asupra economiei româneşti.
Domeniile prioritare de cercetare ale institutului privesc:
1. Analiza comparativă a modelelor de dezvoltare economică a statelor lumii;
2. Modificări structurale în economia mondială, ca efect al crizei economice şi financiare internaţionale;
3. Integrare şi guvernanţă europeană;
4. Analiza conjuncturii economiei ţărilor şi a principalelor tendinţe de pe pieţele de mărfuri şi financiar-valutare internaţionale.
Misiunea Institutului de Economie Mondială al Academiei Române este de a studia dimensiunile dezvoltării integrării europene, analiza construcţiei parteneriatelor strategice, analiza dinamicii factorilor de structurare a economiilor şi pieţelor internaţionale de mărfuri şi valori, implicaţiile globalizării ca fenomen şi proces, lanţurile globale de valoare adăugată, precum şi implicaţiile acestora asupra României.
În dorinţa unei participări mai constructive la bunul mers al economiei româneşti, Institutul de Economie Mondială a deschis, începând cu decembrie 2013, sesiunile grupului de reflecție „GLOBAL – 3G”: Repoziţionarea actorilor economici în globalizare, impactul geopolitic şi geostrategic, scopul și beneficiile unor dezbateri în acest format fiind axate pe cultura individuală și de cercetare a participanților.
Activitățile din cadrul „GLOBAL – 3G”, sunt strâns legate de provocările postcriză ale globalizării, prin: focalizarea temelor de cercetare pe subiectele şi implicaţiile cele mai ardente; orientarea tematicilor de detaliu ale studiilor pe cele mai pertinente fenomene din economia mondială, de interes practic şi cu relevanţă pentru România; dezvoltarea spiritului de observare, analiză şi sinteză a tendințelor majore care reconfigurează lumea globală şi, implicit, piețele internaționale; dezvoltarea exercițiului comunicării de specialitate pentru cercetătorii tineri; creșterea vizibilității și utilității în domeniul decizional al activității de cercetare.
Prin planurile anuale de cercetare, IEM a reuşit o mai bună armonizare a cercetătorilor cu două repere foarte importante pentru domeniul său de expertiză:
1. Primul reper se referă la o mai bună racordare la fenomenologia din economia globală post-criză financiară, care a pus cercetarea de conjunctură prospectivă în faţa noilor provocări. Această racordare a constat în decelarea repoziţionării actorilor globali, cu consecinţe în modul de manifestare a puterii economice a acestora şi remodelarea sistemului comercial internaţional. De menţionat că procesul de globalizare în perioada post-criză este dominat, în ciuda percepţiei iniţiale, de convergenţă, de fragmentare şi contagiune, cu efecte de creştere a vitezei de propagare a impulsurilor stimulative sau prohibitive generate de centrele de putere.
2. Al doilea reper priveşte realităţile şi necesităţile din economia Romaniei, gestionările fiind fie la nivel naţional, fie în cadrul parteneriatelor bilaterale şi multilaterale, în cadrul cărora este de dorit o implicare instituţională mai activă, IEM oferind argumente şi recomandări în acest sens prin formele de valorificare a rezultatelor cercetărilor. Mutaţiile din economia globală au fost tratate şi prin prisma domeniilor sau politicilor de interes şi cu impact asupra Romaniei, pentru care cercetările au fost acompaniate, de asemenea cu recomandări de poziţii.
Domeniile de cercetare aprofundate privesc dimensiunile integrării României în UE, ca stat membru, respectiv implicările participative:
- creşterea economică tridimensională (inteligentă, durabilă şi inclusivă),
- uniunea energetică,
- uniunea bancară,
- politicile sociale,
- convergența și divergența în UE,
- cercetarea-dezvoltarea-inovarea, reducerea decalajelor economice,
- dezvoltarea rurală.
În paralel cu aprofundarea cercetărilor privind politicile UE, s-a reuşit observarea acelor mutaţii din economia globală care au impact asupra Europei ca actor global. În acest domeniu, studiile au tratat rolul ţărilor BRICS în configurarea unei noi ordini mondiale; în mod special s-a tratat China și India, continentul african în noul demers economic şi geopolitic mondial, relaţia Turciei cu UE, impactul pe care stategia de dezvoltare a statelor din jurul Chinei îl are asupra continentului asiatic, dar şi comportamentul marilor puteri economice cu privire la accentuarea regionalismului.
IEM continuă tradiția prin elaborarea de ştiri de informare curentă și periodică a factorilor de decizie, analize de profil valorificabile în sinteze documentare de opinie și poziție a cercetătorilor şi ale institutului, studii cuprinzând tendinţe, prognoze, alternative de abordare, scenarii, eventuale recomandări asupra evoluţiilor conjuncturale şi de perspectivă pe termen mediu şi lung ale:
– economiilor ţărilor şi pieţelor externe în evoluția lor relaționată cu dezvoltarea comerţului internaţional cu produse şi servicii, bursele de mărfuri;
– grupurilor de integrare regionale sub diferite forme, inter şi intra relaţionarea dintre acestea în cadrul economiei globale, în strânsă legătură cu formarea unor parteneriate preferenţiale cu obiective precise;
– grupurilor de putere economică în configurare şi impactul acestora asupra deplasării centrului de greutate al economiei mondiale;
– schimbărilor structurale în economia globală şi în modelele economice de dezvoltare, sub influenţa progresului tehnic, a necesităţilor creşterii competitivităţii și rezolvării problemelor asociate ocupării forţei de muncă;
– integrării financiare regionale şi globale, prin prisma aportului acesteia asupra dezvoltării economiei globale şi producerii de şocuri asimetrice cu caracter de crize;
– semnificaţiei teoretice și practice a dezvoltării economice sustenabile, durabile şi inteligente în noile condiţii ale globalizării post criză financiară;
– participării active a României la construcția europeană în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Printre obiectivele noastre putem aminti:
– Informarea continuă a sectorului privat din România cu privire la mutaţiile din economia mondială. Rubrica de Informare rapidă pe care IEM a inserat-o pe site-ul propriu urmăreşte tocmai acest deziderat, dar şi obţinerea de fonduri extrabugetare pentru acoperirea unor necesităţi stringente (plata unor abonamente pentru informare de specialitate, achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca IEM, participarea la conferinţe ale cercetătorilor din IEM în funcţie de specializare etc).
– Prin acordurile de colaborare, încheiate și dezvoltate în următorii 5 ani cu instituţii de cercetare şi de învăţământ din ţară şi din străinătate, IEM urmărește instituirea unei baze permanente de cooperare care să conducă la creşterea vizibilităţii activităţilor IEM prin promovarea cercetării româneşti în diverse parteneriate reciproc benefice. În particular, IEM prin aceste parteneriate, are în vedere realizarea în comun a unor programe prioritare de cercetare şi cooperare ştiinţifică; organizarea de conferinţe știinţifice, simpozioane, workshopuri şi alte manifestări știinţifice în domeniul relaţiilor economice internaţionale, cu participare naţională și internaţională; diseminarea experienţei şi a rezultatelor obţinute de specialiştii din instituţiile partenere, prin editarea şi publicarea de cărţi, reviste şi alte materiale de informare; instituţionalizarea unui schimb de publicaţii periodice sau editoriale; editarea în comun de lucrări ştiinţifice prin intermediul editurilor specializate ale instituţiilor partenere; alte forme de colaborare convenite de comun acord de către instituţiile partenere.
– Creșterea contribuțiilor științifice ale IEM la argumentarea politicilor publice naţionale în corelaţie cu recomandările UE şi impactul fenmenologiei globale, formularea de elemente ale unei strategii naționale de dezvoltare, a unei foi de parcurs pentru adoptarea euro.
– Continuarea dezvoltării laboratoarelor interne profesionale cu participarea unor specialişti din afară, în vederea captării a cât mai multe opinii pe subiecte de interes imediat. În egală măsură, se va multiplica participarea IEM cu propria expertiză la alte laboratoare profesionale (din cadrul INCE, IER, ministere etc.) pentru a face cunoscute opiniile noastre cu privire la unele poziţionări ale României absolut necesare pe fondul schimbărilor din economia globală.
– În vederea creșterii racordării IEM la problemele cu care se confruntă factorii de decizie și a susținerii acestora, prin elaborarea periodică de materiale informative de specialitate cu privire la evenimentele majore care au loc în economia europeană și mondială, se va ține seama de necesitățile și solicitările reprezentanţilor ministerelor de profil, membri ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, reprezentanţi ai guvernului şi Preşedenţiei (consilieri de specialitate).
Unul dintre proiectele de anvergură în care IEM a fost beneficiar și a avut ca parteneri universități importante și institute de cercetare din cadrul Academiei Române a fost derulat în perioada 2013-2015, fiind cunoscut sub denumirea „Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească”, în cadrul Programului Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Obiectivul proiectului este susținerea și promovarea interesului național în context internaţional prin:
- creșterea calității cercetărilor doctorale și postdoctorale în România,
- sprijinirea a 105 doctoranzi și 150 postdoctoranzi, în cadrul unei rețele bazate pe 8 nuclee de cercetare graduală dezvoltată prin toate direcțiile strategiei naționale pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2007- 2013,
- crearea de parteneriate naționale și transnaționale cu accent pe dezvoltarea capacității știinţifice și antreprenoriale ale membrilor grupului țintă.
Plusvaloarea proiectului contribuie la creşterea finanțării a noi domenii de doctorat/postdoctorat – științe militare, securitate națională, ordine publică și siguranță națională – și la continuarea dezvoltării cercetărilor în domenii tehnice, finanțate deja prin POSDRU, care se aplică în tehnica militară din România – inginerie mecanică, inginerie electronică și telecomunicații, inginerie electrică, inginerie industrială, inginerie civilă, inginerie aerospațială, calculatoare și tehnologia informației. Prin forțele implicate și direcțiile dezvoltate, rezultatele proiectului vizeazǎ atât cercetarea fundamentală, aprofundată și de excelență, cât și cercetarea aplicativă – cu importanță strategică pentru România.
Pe tot parcursul proiectului, bursierii au fost sprijiniţi de către experţii de cercetare ştiinţifică care i-au îndrumat la un nivel înalt profesional. Rezultatele finale ale demersurilor ştiinţifice s-au concretizat în editarea și publicarea a 255 de volume şi a 8 volume cu lucrările inovative ale bursierilor. Toate aceste rezultate au fost indexate în noua bază internaţională de date, creată în cadrul Proiectului şi care poartă denumirea de NOS (National Strategies Observer). Această bază internaţională, printre puţinele din România, constituie un rezultat ambiţios, cu implicaţii pe termen mediu şi lung pentru creşterea recunoaşterii cercetării româneşti pe plan European şi mondial.
Pe parcursul desfǎșurǎrii proiectului, IEM a coordonat organizarea a douǎ seminarii internaționale la Oxford și la Cambridge. Primul seminar a fost organizat la cunoscuta universitate britanicǎ King’s College, Cambridge, în perioada 28 – 30 noiembrie 2014. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a 2 secțiuni, respectiv „National Economic Strategies in the Contemporary International Context” şi „Global Emerging Order Challenges and Opportunities”. La lucrările seminarului internaţional, Ambasadorul Peter Collecott, invitat special în cadrul seminarului, a prezentat o viziune proprie privind emergenţa unei Noi Ordini Mondiale, bazată pe o experienţă diplomatică îndelungată în ţările care au devenit noi puteri economice, una din acestea fiind Brazilia.
Cel de-al doilea eveniment desfǎsurat ȋn Marea Britanie a fost organizat la Trinity College ȋn orașul univesitar Orxford cu un an mai tǎrziu. Participanţii s-au bucurat de prezenţa Excelenţei Sale Alan Hunt, fostul ambasador şi consul diplomatic al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Iran, Arabia Saudită, Panama, Spania, Norvegia, Germania, precum şi Mare Comisar al Marii Britanii în Singapore. Alan Hunt, director al Universităţii Oxford Foreign Service Programme, a vorbit despre noile prevederi ale politicii externe promovate de Statele Unite şi impactul acestora la nivel mondial.
Cu prilejul ȋmplinirii a 50 de ani de la ȋnființarea sa, ȋn 2017, Institutul de Economie Mondialǎ a fost recompensat cu Diploma Meritul Academic pentru contribuția pe care cercetǎtorii și conducerea institutului au avut-o și continuǎ sǎ o aibǎ ȋn economia romȃneascǎ.
