Integrarea Ergonomiei în managementul organizaţiei. Provocări şi oportunităţi

Date:

„Funcţiile de bază ale managementului sunt esenţiale pentru Ergonomie”
Waldemar Karwowski Fost Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Ergonomie

Ergonomie organizaţională – o nouă paradigmă

Din perspectiva tendințelor generale, destul de numeroase şi diversificate, privind dezvoltarea organizaţională şi managerială, cercetări remarcabile, relativ recente, au evidenţiat necesitatea instituirii, din raţiuni ştiinţifice, strict obiective şi operaţionale, a unui sistem de management ergonomic al cărui obiectiv principal trebuie să fie accentuarea integrării ergonomiei în managementul organizaţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât noua gândire, noua paradigmă sau conotațiile filosofice ale ergonomiei, ca ştiinţă, reprezintă o nouă provocare pentru management, provocare ce trebuie să faciliteze înţelegerea noului referenţial de explicare a performanţelor organizaţionale şi să aibă relevanţă pentru profesionalizarea activităţilor din diferite domenii de activitate, inclusiv din domeniul afacerilor unde trebuie să se treacă la o paradigmă a ergonomiei afacerilor. Din această perspectivă, se resimte nevoia accentuării relevanţei ergonomiei pentru management, a reexaminării relaţiei dintre acestea, congruenţei ergonomiei şi managementului, a abordării dintr-o perspectivă mult mai largă şi mai cuprinzătoare a sistemului organizaţional, ceea ce determină organizaţiile să adopte un stil de management cât mai modern şi proactiv.
În acest context, semnalăm apariţia în Editura Economică a lucrării „Ergonomie organizaţională”, consacrată unui domeniu ştiinţific interdisciplinar şi deosebit de complex, care tratează o problematică aparte, relativ nouă și cu recunoaștere internațională, dar mai ales cu un viitor cert.
Autorii lucrării sunt cadre universitare ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Management (Aurel Manolescu – coordonator, Alecxandrina Deaconu, Cosmin Dobrin, Ion Popa, Cristian Marinaş, Irinel Marin şi Ramona Igreţ) care, în demersul lor ştiinţific, încearcă să satisfacă nevoia de informare în domeniul ergonomiei şi să sensibilizeze un cerc cât mai larg de specialişti sau reprezentanţi ai mediului de afaceri, într-un domeniu ştiinţific bine conturat, dar cu o problematică mai puţin cunoscută şi uneori eronat interpretată sau insuficient abordată. De asemenea, după cum menţionează în prefaţa lucrării prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române şi Preşedintele AGER, în demersul lor analitic, autorii lucrării manifestă convingerea că performanţa, succesul şi competitivitatea sustenabilă a organizaţiilor moderne depinde, tot mai mult, de integrarea ergonomiei organizaţionale în managementul acestora în general, şi în strategia lor de afaceri în special.
Opțiunea autorilor pentru o asemenea lucrare este rezultatul următoarelor aspecte:

  • evoluţiile recente în domeniile micro, meso şi macroergonomiei;
  •  existenţa pe plan mondial a unor lucrări de referinţă, de mare anvergură, privind problematica ergonomiei;
  • preocupările sistematice ale unor personalităţi internaţionale proeminente care asociază noi paradigme privind potenţialul şi valoarea ergonomiei pentru succesul competiţional şi sustenabil al organizaţiilor moderne;
  • introducerea în mari universităţi ale lumii ale unor programe de formare în domeniul ergonomiei;
  • recunoaşterea, de către numeroase organizaţii sau companii, a nevoii de formare în ergonomie a angajaţilor lor;
  • nivelul preocupărilor din ţara noastră în domeniul ergonomiei, precum şi experienţa pozitivă dobândită;
  • interesul manifestat de numeroşi universitari, cercetători, practicieni sau antreprenori, precum şi de studenţi, masteranzi şi doctoranzi pentru problematica ergonomiei;
  • determinările interioare sau exterioare care au impus anumite limite şi renunţări în ceea ce priveşte obiectivele proiectului.
    Eforturile pentru realizarea lucrării au fost stimulate, în mare măsură, şi de sprijinul deosebit primit din partea conducerii Facultăţii de Management, care a acceptat introducerea în programele de Master, a disciplinei „Ergonomie organizaţională”, ceea ce consituie o recunoaştere oficială a noilor cerinţe şi exigenţe în domeniul Resurselor Umane (HR).
    Totodată, lucrarea propusă reprezintă un demers ştiinţific destul de dificil şi o tentativă destul de riscantă de a pune în evidenţă într-o formă concisă, prin argumente accesibile conjugate cu rigoarea ştiinţifică, potenţialitatea ergonomiei organizaţionale, domeniul interdisciplinar cunoscut mai mult prin efectele sale şi mai puţin sub aspectul ştiinţific al problematicii abordate. Aceasta cu atât mai mult cu cât, lucrarea introduce şi tratează aspecte esenţiale ale ergonomiei organizaţionale, care au deja recunoaştere internaţională ca de exemplu:
  • Generaţiile ergonomiei; provocările ergonomiei; viitorul ergonomiei;
  • Microergonomie; mesoergonomie; macroergonomie;
  • Ergonomia afacerilor; Ergonomia şi piaţa;
  • Ergonomia şi managementul calităţii totale;
  • Managementul ergonomic; Marketingul ergonomic;
  • Cultura securităţii ocupaţionale; justiţia ergonomică;
  • Educaţia şi formarea în ergonomie; certificarea profesională în ergonomie;
  • Auditul ergonomic; standardizarea în ergonomie etc.
    Prin urmare, nu trebuie limitată acţiunea şi nici diminuată tendinţa ergonomiei de a se integra în managementul organizaţiei, ca una din direcţiile moderne de dezvoltare a managementului resurselor umane.

Profesia de „ergonomist” – o nouă ocupaţie şi o nouă provocare

„Ergonomia nu este pur şi simplu o înţelegere comună, ci este nevoie de expertiză profesională.”
Hal W. Hendrick, Fost Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Ergonomie

În baza Memoriului justificativ trimis Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale prin care Asociaţia Ecoforest Neamţ – Unitate Pilot în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Management a solicitat actualizarea Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea ocupaţiei/profesiei „ergonomist”, Direcţia Politici de Ocupare, Competenţe şi Mobilitate Profesională din cadrul MMJS a avizat favorabil solicitarea respectivă. În comunicarea nr. 2155/DPOCMP/12.01012017 se precizează că ocupaţia „ergonomist” are codul 226309. Decizia DPOCMP a fost urmată de Ordinul comun al Ministrului MJS şi Preşedintelui INS privind modificarea şi completarea Ocupaţiilor din România (COR) cu o nouă ocupaţie practicată în economia naţională denumită „ergonomist” (Monitorul Oficial al României Partea I/Nr. 229/04.04.2017).
Prin urmare, din numeroase raţiuni ştiinţifice şi obiective prezentate pe larg în literatura ergonomică şi reluate în Memoriul justificativ amintit s-a considerat justificată propunerea de introducere în COR a profesiei/ocupaţiei de „ergonomist”, statut deja recunoscut de asociaţiile sau societăţile internaţionale de ergonomie şi practicată în numeroase ţări ale lumii. Aceasta cu atât mai mult cu cât, numeroşi specialişti în domeniu, ca de exemplu Hal W. Hendrick, ctitor al Şcolii americane de ergonomie, menţionează, printre altele, că ergonomia nu este pur şi simplu o înţelegere comună, ci este nevoie de expertiză profesională.
De asemenea, introducerea în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) a profesiei/ocupaţiei de „ergonomist” constituie o provocare, ce trebuie să ne anime, să ne motiveze şi să ne onoreze, deoarece avem cu toţii nobila misiune să consolidăm şi să dezvoltăm o viziune cât mai modernă în domeniul managementului în general şi a resurselor umane în special.
În ceea ce privește țara noastră, deși nivelul preocupărilor în domeniul ergonomiei este modest sau destul de scăzut, considerăm că rezultatele obţinute reprezintă nu numai o experiență pozitivă, ci și un punct de referinţă de la care să se treacă la o acţiune programată, sistematică, de cunoaştere, dezvoltare şi integrare a ergonomiei în managementul organizaţiei moderne.
În acest context, autorii revin asupra propunerii, făcute în cadrul lucrării prezentate, de înfiinţare în ţara noastră a „Societăţii de Ergonomie din România” (SER), care să constituie cadrul instituţional şi organizatoric necesar pentru realizarea unei permanente educaţii ştiinţifice şi comportamentale în domeniul ergonomiei. Se menţionează, totodată, faptul că propunerea reprezintă un demers susţinut de instituţii reprezentative, importanţi factori de decizie şi numeroase personalităţi academice şi ştiinţifice, demers ce trebuie să aibă, ca obiectiv final, afilierea SER la Asociaţia Internaţională de Ergonomie (AIE).

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

One United Properties accesează o finanțare de 47 de milioane de euro de la Banca Transilvania

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator...