Laserul de la Măgurele, ignorat, nu exclus din Europa

Date:

Realizatoare (prin decizie și cu susținere europeană) a celui mai mare laser din lume – exact spus, o infrastructură, Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), cu două lasere și un fascicul gama (γ) – România se vede acum lăsată în afara structurii paneuropene de cercetare pentru care ELI-NP fusese conceput ca pilon: Extreme Light Infrastructure-European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC), institut de cercetare paneuropean, girat de Comisia Europeană, caracterizat prin acțiune după reguli proprii, pentru contribuții semnificative „la întărirea și promovarea cercetării științifice europene de vârf la nivel mondial”. Ceilalți piloni concepuți în ansamblu cu aportul părții românești sunt Ungaria și Cehia, care au constituit până la urmă consorțiul.

Cel mult privitori ai propriei realizări

Simplificator, grăbit, probabil și ignorant cu privire la subiect, s-a spus că „România a fost exclusă din…”. Exclusă nu putea să fie din ceva ce nici nu se constituise până acum; a fost ignorată. „Nu a fost inclusă” e formularea corectă, semnalează ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, și încearcă o explicație: „Au apărut litigii, rezilieri de contracte și ca urmare partenerii au decis să înființeze acest consorțiu, care este o unitate administrativă a infrastructurii, fără să includă și România. Neîncrederea apărută între parteneri în etapele finale ale proiectului nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri. Prima parte, cea constituită din laser, este funcțională. S-au făcut teste cu facilitățile de 100 terawați, cu
1 petawatt și urmează pregătirea instalației pentru experimente cu puterea maximă, cea de 10 petawați. Este o întârziere de a fi prezenți acolo, dar obiectivul nostru principal este să fim membri în ERIC”.

Performanța tehnică este incontestabilă, dar eșecul nu poate fi negat. Într-o măsură, nici nu poate fi surmontat. Calitatea de fondator al ELI-ERIC,
ELI-NP nu o mai poate avea. Nu mai contează că România a fost prima țară care a pornit demersurile pentru concretizarea proiectului paneuropean, pe platforma fizicii de la Măgurele, că a primit sarcina realizării pilonului de fizică nucleară, că a început prima dintre cele trei țări construirea efectivă. Odată ce întregul proiect ELI a devenit operațional, România nu se regăsește în structura instituțională creată. Îi rămâne obiectivul dobândirii statutului de observator; adică să se uite de pe margine la ceea ce i se datorează.

Comitet de coordonare condus de prim-ministru

Următorul termen de posibilă obținere a statutului de observator la ELI-ERIC este în 2023. Pentru asta, a fost creat Comitetul privind proiectul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), prin decizia nr. 342 din 31 mai 2021 a prim-ministrului guvernului României. Comitetul are ca obiectiv „coordonarea și monitorizarea finalizării construcției obiectivului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), conform angajamentelor luate de România, și integrarea acestuia în consorțiul european Extreme Light Infrastructure-European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC)”.

Președintele comitetului este prim-ministrul Florin-Vasile Cîțu. Membrii comitetului, stabiliți prin decizia prim-ministrului, sunt ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul afacerilor externe, ministrul finanțelor, președintele Consiliului Județean Ilfov, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), consilierul prezidențial –Departamentul de Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru domeniile educație și cercetare, reprezentantul special al Guvernului României, directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP).

Decizia prim-ministrului precizează că „la lucrările Comitetului pot participa, în calitate de invitați, reprezentanții instituțiilor publice din România cu atribuții și competențe în domeniul cercetării științifice, precum și ai organizațiilor profesionale de profil și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice”. Comitetul condus de prim-ministru are ca atribuții: „Stabilește domeniile de intervenție și coordonatorii acestora; stabilește acțiunile prioritare și măsurile specifice, la propunerea ministerelor de resort sau a instituțiilor publice competente; stabilește calendarul de implementare; monitorizează și evaluează îndeplinirea atribuțiilor”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...