Conform ultimelor date ale Eurostat, 42,6% din românii cu vârsta de peste 65 de ani sufereau de deprivare materială (sărăcie) în anul 2016, în condițiile în care media pentru statele UE este de doar 12,8%. Este adevărat că sărăcia în rândul seniorilor afectează în prezent țările din fostul bloc comunist, însă unele state iau deja măsuri care să îmbunătățească în timp situația pensionarilor. Cine se preocupă astăzi de soarta pensionarilor de peste 20-30 de ani, preluând modele de succes de la țările dezvoltate, va reuși în viitor să asigure un trai mai decent seniorilor.
De exemplu, în Elveția, doar 1,8% din bătrâni suferă de sărăcie, în timp ce în Marea Britanie procentul este de 4,2%. Este clar că primul pas prin care se poate îmbunătăți situația seniorilor din România este legea pensiilor, care ar trebui să vizeze în primul rând majorarea celor mai mici pensii, pentru a-i scoate din sărăcie pe cei care primesc astăzi o pensie de 640 de lei pe lună. Evident, odată cu această majorare, toți cei care au contribuit la sistemul de pensii trebuie să primească o pensie calculată în funcție de contributivitate, mai mare decât pensia minimă social garantată. Așa ar fi echitabil şi decent!
Cât cheltuie statul pe pensii și cât reprezintă pensia publică din venitul total al seniorilor
Conform ultimului studiu al Organizației Internaționale a Muncii „World Social Protection Report 2017-2019”, România cheltuie 8% din PIB cu pensii şi ajutoare sociale pentru pensionari, procent care ne situează pe locul 32 în lume. Țări în care seniorii nu sunt așa de mult afectați de sărăcie, precum Elveția şi Marea Britanie, cheltuie chiar mai puțin decât România, doar 6,6 % din PIB.
Însă pensionarii din aceste țări nu se bazează exclusiv pe pensia de la stat, ci şi pe alte surse de venit, inclusiv pe economiile acumulate pe parcursul vieții. Conform „Pensions at a Glance 2017” realizat de OECD, doar 41% din venitul pensionarilor elvețieni reprezintă pensia publică, iar 14% vine din economii.
În Marea Britanie, în medie, 43% din venitul pensionarilor vine din pensia de la stat şi 12% din capitalul acumulat pe parcursul vieții.
Cu siguranță, suntem departe de aceste sisteme. Nici peste 30 de ani nu cred că e posibil că pensionarii din România să atingă un nivel de trai asemănător cu cel din Elveția sau Marea Britanie, doar cu banii din Pilonul 1 de pensii. Sisteme precum Pilonul 2 în care banii sunt investiți în timp trebuie încurajate pentru a completa pensia publică în viitor. Contribuțiile la Pilonul 2 trebuie să fie mărite la 6% din salariul brut, așa cum era prevăzut în legea pensiilor private originală. De asemenea, pentru a asigura o pensie privată decentă e important ca şi modalitățile de investire a banilor să fie extinse pentru a garanta un randament mai mare decât cel de 8% anual obținut până acum. Mai mult, populația trebuie încurajată să facă economii pentru pensie. De exemplu, contribuțiile la Pilonul 3 sunt deductibile la calculul impozitului pe venit în prezent doar în limita de 400 de euro pe an pentru angajat şi 400 de euro pe an pentru angajator. Ar trebui ca toate sumele care se virează în Pilonul 3 să fie exceptate de la impozitare.
