Ratarea unei diplome, chiar de bacalaureat, nu-i un capăt de ţară. Idei (dacă nu soluţii) de angajare în economie, de continuare a formării, cu sau fără certificări, ne oferă câţiva iniţiatori.

Ilfov: bursa Locurilor de muncă pentru absolvenţi

„Se face mereu confuzie între bacalaureat şi absolvire!”, atrage atenţia Iulian Gavrilescu, director adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, şi explică: „Absolvent de liceu devine cel care-şi termină anii de liceu; în ultima zi e absolvent. Că se duce, că nu se duce la bacalaureat, că îl promovează… aia e altceva. Noi le prezentăm tuturor soluţii, oferte, îi informăm, dacă nu au şcoala terminată, îi orientăm spre programe A doua şansă”. Chiar genericul contextului în care subliniază acest lucru este o dovadă a deschiderii: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, organizată de AJOFM Ilfov şi găzduită de Colegiul Economic „Viilor” din Bucureşti, e de fapt pentru toată lumea care caută loc de muncă. La ediţia din această toamnă, venită după încheierea tuturor sesiunilor de examene naţionale, corigenţe, înscrieri etc., au fost 357 de solicitanţi, dintre care 138 de absolvenţi.

Bursa
105 au fost selectaţi în vederea încadrării. Şi-au prezentat ofertele 30 de angajatori, în profesii, meserii, ocupații precum fizician, analist credite, inginer constructor, mecanic auto, brutar, zugrav, gestionar depozit, casier, lucrător comercial, electrician în construcţii, șofer, manipulant mărfuri, agent de securitate etc. Dominant, oferta a fost pentru studii medii şi muncitori calificaţi.
Compania G. Canale & C, cu profil tipografic, angajează inclusiv absolvenţi de numai opt clase. Vin din Pantelimon, din sate învecinate, compania le asigură transport. Andreea Oprea, director de resurse umane, le apreciază interesul în a se califica, a evolua: „Unii au ajuns tipăritori, sunt care lucrează la legătorie, la cusut…”. Perseverenţa lor contribuie la stabilitatea firmei.
La bursa AJOFM Ilfov, un element de atracţie peste rutina târgului de joburi s-a dovedit pentru elevi de la licee din Ilfov atelierul cu explicaţii şi demonstraţii despre cum se caută un loc de muncă (CV european, scrisoare de intenţie, prezentare la interviu). Inedită a fost prezenţa unor persoane private de libertate de la penitenciarul Jilava, care au primit îndrumări, sfaturi de la angajatori.

G.Canale&C

Cluj-Napoca: Pionierat în pregătirea nonformală în IT

„Certificatul nu e în ADN-ul nostru!”, zice fără ezitare Răzvan Voica, CEO și cofondator al Școlii Informale de IT din Cluj-Napoca. De acolo a pornit, acum cinci ani. Azi are o comunitate activă în Cluj-Napoca, București, Iași, Timișoara, Brașov, Craiova – 100 de mentori practicieni în mari companii IT naționale și internaționale. Vin seara, după-amiaza, sâmbăta şi ţin cursuri (inițiere, pregătire, specializare în IT) unor grupe de
15 oameni, nu mai mulţi, „să nu se creeze feelingul de amfiteatru”, accentuează Răzvan, în ideea că învăţătura trebuie să fie foarte aplicată: „Cursanţii vin pentru modelul profesional. Când te apuci să înveţi online, te blochezi!”. Interacţiunea, odată cu adaptarea mereu la nevoile angajatorilor, s-a dovedit decisivă în succesul şcolii: în cinci ani, 3.000 de cursanți veniţi din activităţi dintre cele mai diverse (de la construcții, medicină, sistem bancar la actorie, filosofie, teologie) şi ajunşi la angajare de 80%, în 120 de companii. Nu există cineva care să fie declarat incompatibil cu domeniul IT: „Persoanele care vin din afara IT-ului sunt tot mai valoroase, aducând cu sine o expertiză complementară și o anumită disciplină a muncii”. Atât că şcoala cere la înscriere promovarea prealabilă a bacalaureatului, ştiind că mai departe omul va fi respins de la angajare, pentru că aşa funcţionează piaţa forţei de muncă.

Armonia educativa
Numită „informală”, şcoala dezvoltă de fapt o activitate nonformală în toată regula, din moment ce a organizat până acum 27 de cursuri bazate pe curriculum, cu durata între o săptămână şi cinci luni, permanent cu ochii spre evoluţia ocupaţiilor, iar standardele de calitate i-au fost recunoscute prin câteva premii. Prin felul ei deschis, această activitate, apreciază Anca Rarău, consultant de brand, „poate fi considerată un act de pionierat cu valoare adăugată pentru cursanți, familiile acestora și pentru firmele din domeniu interesate să recruteze oameni cu adevărat pregătiți și pasionați de IT”.
Site manager al şcolii la București, Carmen Ciulacu e convinsă că „livrând programe de înaltă performanță, industria IT de la noi are capacitatea de a-și dubla contribuția la PIB-ul României”.

 

PionieratBucureşti: Îl ajuţi, dar nu poţi să-l ajuţi până îmbătrâneşte

 

Interacţiunea cu tinerii care ies din şcoală şi caută loc de muncă (mai ales după ratarea vreuni examen) sau poate vor să înveţe mai departe, înţelegerea, îndrumarea lor cer o anume pricepere. Pentru pregătire în acest sens acţionează organizaţia neguvernamentală Armonia educativă printr-un proiect Erasmus+ care a adus la Bucureşti parteneri din Grecia, Spania, Portugalia, Lituania, Bulgaria. Toţi sunt, generic, „lucrători de tineret”: studenţi, învăţători, profesori etc., trimişi de organizaţiile lor să se sfătuiască, să înveţe unii de la alţii şi de la profesionişti cum să se apropie de tineri aflaţi în momente pur şi simplu de căutare, nu neapărat de dificultate ori de inferioritate. Programul a cuprins workshopuri la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Colegiul Naţional „Matei Basarab”, Colegiul UCECOM „Spiru Haret”, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. În calitate de iniţiator şi coordonator al proiectului, Silvia Şuiu ( de la Armonia educativă) observă că există tineri „foarte buni din punct de vedere şcolar, dar care nu au capacitatea de a lua o decizie pentru viitorul lor”. Cei care se formează ca să lucreze cu ei vor merge în comunităţile lor, îi vor îndemna să se strângă, să se înţeleagă ei între ei, să vadă care e cauza pentru care nu găsesc de lucru sau nu pot ori nu vor. Celor care vor dori le vor oferi noţiuni de antreprenoriat, ca să-şi iniţieze mici afaceri. Pentru ei, sub egida proiectului, este în curs de realizare un ghid de integrare profesională, Silvia Şuiu având experiență acumulată în acest sens. De asemenea, o revistă multilingvă şi diverse forme de comunicare online, inclusiv către şcoli, organizaţii etc., îi vor ajuta să schimbe informaţii despre locuri de muncă, oportunităţi, condiţii de angajare. Totul e pentru pornirea în viaţă pe drumul potrivit pentru orice tânăr care caută aşa ceva, pe care, cum spune iniţiatoarea proiectului, „îl ajuţi, dar nu poţi să-l ajuţi până îmbătrânește”.