Nanny State Index sau modul în care guvernele din țările UE reglementează stilul de viață al propriilor cetățeni

Date:

În ultimul raport „The Nanny State Index”, România este considerată o țară cu una dintre cele mai severe reglementări privind fumatul, cu impozite mari asupra fumatului, ținând cont și de nivelul redus al PIB/loc. comparativ cu celelalte țări europene, dar care, paradoxal, continuă să aibă o pondere a populației fumătoare mai mare decât media europeană. Legea anti-fumat din 2016 este considerată în acest raport ca fiind una dintre cele mai dure din Europa.

În martie 2016, IEA – The Institute of Economic Affairs – a dat publicității primul Nanny State Index, care prezenta un clasament al celor mai bune locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește mâncarea, alcoolul și tutunul. The Nanny State Index, care a devenit popular în media încă de la lansare, analizează supraimpozitarea, supraaccizarea și suprareglementarea guvernamentală din țările UE asupra alcoolului sau tutunului, cu implicațiile sale asupra sănătății populației.
Termenul de Nanny State se referă la o reglementare fermă a statului în ceea ce privește mâncarea, alcoolul și  tutunul, un tip de conducere cu mână de fier a vieții cetățenilor de către propriul guvern.
În ciuda eforturilor de armonizare a legislației în UE, cum ar fi  directiva tutunului, intrată în vigoare în 2016, care reglementează producerea, prezentarea și vânzarea tutunului și produselor asociate în țările UE, The Nanny State Index a identificat diferențe majore în ceea ce privește gradul în care guvernele din țările UE reglementează stilul de viață al propriilor cetățeni.
Astfel, țările puternic reglementate, precum Finlanda, Suedia și Marea Britanie în Indexul din 2016, au impozite mari pe alcool și tutun, interdicții severe asupra fumatului, o abordare puternic negativă asupra țigărilor electronice și reglementări stricte privind publicitatea acestor produse. La celălalt pol se află țări precum Germania, Olanda, Cehia, care au impozite reduse pe alcool și țigări, nu încearcă să controleze sau să reglementeze modul în care proprii cetățeni consumă aceste produse și tratează fumătorii cu același respect ca și pe nefumători.


IEA consideră că politicile guvernamentale prea restrictive sunt dăunătoare pentru puterea de cumpărare a consumatorilor. Abordarea guvernamentală paternalistă are o serie de efecte nocive și costuri suplimentare, astfel că impozitele ridicate îi afectează mai mult pe cei mai săraci și potențează piața neagră a acestor produse. Indexul identifică o serie de efecte adverse ale suprareglementării, de exemplu faptul că restricțiile impuse publicității afectează competiția și inovarea în acest domeniu, interzicerea fumatului în baruri și cluburi are repercusiuni asupra profitului acestora, suprareglementarea induce suprabirocratizarea și, prin urmare, utilizarea sub-eficientă a resurselor publice. În termeni de percepție a consumatorilor, printre efectele adverse se numără stigmatizarea fumătorilor, limitarea informațiilor sau reducerea calității produselor.
Mai mult, studiile IEA nu au reliefat o corelație inversă și puternică între gradul de control asupra tutunului și procentul de fumători, în sensul că efectul cumulat al sporirii reglementărilor asupra tutunului, creșterii impozitelor și accizelor pe tutun, restricționării publicității referitoare la tutun și interzicerii fumatului în spațiile publice închise nu a fost reducerea procentului de fumători.
În raportul din 2018 au fost incluse și două țări din afara UE, Norvegia și Elveția, dar și două produse asociate tutunului, snus și, respectiv, heated tobacco. Snus este un substitut pentru țigări, constând într-o pulbere fină, care permite absorbirea nicotinei fără să necesite aprinderea, ca în cazul țigărilor. Produsul este specific Suediei și țărilor nordice. În Suedia și Norvegia consumul de țigări s-a înjumătățit în perioada 2000-2009, în timp ce consumul de snus s-a dublat. Al doilea produs, the heated tobacco, înseamnă că amestecul de tutun este încălzit, dar nu și ars, acest produs este considerat veriga intermediară între țigările tradiționale și țigările electronice, ceea ce reduce inhalarea chimicalelor nocive. Fiind introduse recent, este prematur de spus care sunt efectele acestor produse asociate tutunului asupra sănătății, precum și comparativ cu efectele tutunului tradițional sau ale țigărilor electronice.
În raportul din 2018, România este în continuare considerată o țară puternic reglementată, cu impozite pe tutun ridicate, ținând cont de nivelul scăzut al PIB/loc., în care nu există reglementări asupra țigărilor electronice sau asupra produselor asociate cu tutunul, de tip snus sau heated tobacco, iar procentul de fumători este de 28%, peste media UE de 26%. România ocupă locul 16, la egalitate cu Luxemburg, din cele 30 de locuri – cele 28  de țări UE, plus Norvegia și Elveția. Cel mai puternic reglementate țări din acest raport sunt Finlanda, Ungaria și Norvegia, iar cel mai puțin reglementate țări sunt Suedia, Cehia și Germania.
The Nanny State Index este un instrument util cetățenilor care plănuiesc să călătorească în țările UE, precum și agențiilor de turism sau site-urilor de turism, pentru identificarea condițiilor și reglementărilor specifice. În viitor, pe măsură ce seriile de date devin cuprinzătoare, poate deveni un instrument util pentru a studia efectul reglementărilor și impozitării asupra fumătorilor sau asupra libertății de alegere a consumatorilor ca opțiune individuală.

Anca Tamaș
Anca Tamaș
Anca Tamaș este doctor în economie, asistent de cercetare la Facultatea de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...