Deși titlul raportului de cercetare, elaborat sub auspiciile Societății Academice de Management din România (SAMRO), este „Starea de sănătate a managementului din România în 2022”, aceasta conține o consistentă parte de propuneri de priorități și modalități de acțiune structurate pe patru paliere:
- Managementul economiei naționale
- Managementul administrației publice
- Managementul companiilor
- Trainingul și consultanța managerială
Placa turnantă a priorităților și modalităților de acțiune o constituie elaborarea unei strategii naționale de construire a economiei bazate pe cunoștințe și transformări digitale. În lucrare sunt punctate reperele esențiale de fundamentare a strategiei și cele șase componente absolut necesare pentru ca strategia să fie implementabilă și performantă. Strategia este absolut necesar să cuprindă principalele elemente ale modelului economic românesc – Orizont 2040 – recent realizat sub auspiciile ASPES.
Pentru managementul economiei naționale este formulat un set de 17 priorități pe termen lung, între care menționăm următoarele:
Creșterea accelerată a productivității muncii;
Construirea unui mediu de afaceri favorizant dezvoltării firmelor;
Relansarea sustenabilă a economiei României, reflectată în amplificarea accelerată și „sănătoasă” a PIB-ului;
Creșterea gradului de ocupare a populației României în sectorul privat de la 13,76% la 16% în 2025 și 19% în 2030.
Pentru ca prioritățile să „prindă viață”, să transforme economia, sunt propuse mai multe modalități de acțiune. Dintre acestea enumerăm selectiv:
- Situarea în centrul managementului la nivel național, sectorial, regional și local a unor viziuni și abordări predominant prospective, concretizate în stabilirea de obiective realiste și mobilizatoare;
- Proiectarea și implementarea de sisteme manageriale riguroase și funcționale la toate nivelurile economiei;
- Crearea unui mediu de afaceri predictibil, funcțional și prietenos pentru companii, în special pentru IMM-uri;
- Conectarea planificării economico-sociale strategice la procesul bugetar național;
- Stimularea dezvoltării culturii și inițiativei antreprenoriale;
- Intensificarea transferului de know-how economic și managerial internațional, a celor mai bune practici din Uniunea Europeană în România.
În ceea ce privește managementul economiei naționale pe termen scurt și mediu (2023-2025), se precizează:
- 6 zone majore de acțiune
- 10 priorități
- 15 modalități de acțiune.
În mod similar sunt tratate și celelalte trei paliere menționate:
- a) Pentru administrația publică sunt formulate 9 priorități și 7 modalități de acțiune pe termen lung și, respectiv, 5 priorități și 7 modalități de acțiune pe termen mediu și scurt.
- b) Pentru companii sunt propuse 15 priorități și modalități de acțiune pe termen lung și, respectiv, 11 pe termen scurt și mediu.
- c) Pentru training și consultanță managerială sunt formulate 9 priorități și modalități de acțiune pe termen lung și 10 pe termen mediu și scurt.
Prioritățile și modalitățile au ca prim fundament cuprinzătoare și aprofundate analize ale economiei și managementului din România în anul 2022 în context european, încorporate în cele 204 pagini ale capitolului 1 al lucrării.
Al doilea pilon de fundamentare este furnizat de analizele privind evoluțiile și caracteristicile managementului pe cele 4 paliere în perioada 2009-2022, prezentate în cele 152 de pagini ale celui de-al doilea capitol al raportului de cercetare.
Analizele și proiecțiile cuprinse în această carte au în vedere în principal următoarele 5 categorii de beneficiari:
- Companiile din toate ramurile economiei;
- Universitățile, institutele și centrele de cercetare;
- Managerii și specialiștii în management din toate domeniile;
- Studenții care se specializează în management sau care își propun sa devină manageri și întreprinzători;
- Organismele și decidenții politici, administrativi și legislativi de la nivel național, sectorial și teritorial.
Având în vedere situația și perioada în care se află România, contextul geo-politic actual și viitoarele alegeri parlamentare, prezidențiale și locale, considerăm că analizele, prioritățile și modalitățile de acțiune cuprinse în acest raport de cercetare sunt deosebit de utile ultimei categorii de beneficiari enumerați – organismele și decidenții politici, administrativi și legislativi – la a căror profesionalizare managerială și eficiență pot să contribuie substanțial. Prioritățile și modalitățile de acțiune propuse, bazate pe studiile și analizele celor 270 de profesori și conferențiari universitari membri ai Societății Academice de Management din România și ale Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, sunt de natură să contribuie la reformarea și relansarea rezilientă a economiei și administrației publice din România, la creșterea mai rapidă a performanțelor sale economice, sociale și ecologice, în consens cu prioritățile și abordările Uniunii Europene.
