RECENZIE asupra volumului „Foundations of Real-World Economics: What Every Economics Student Needs to Know”

Date:

Criza economică și financiară din 2007-2008, declanșată pe un segment relativ îngust al pieței financiare din SUA și, în contextul unei lumi interconectate la nivel global, prin efecte de contagiune rapidă, extinsă în aproape toate statele, a generat costuri adverse uriașe, punând în evidență fragilitatea echilibrelor economice și financiare, volatilitatea și impredictibilitatea schimbărilor structurale. La mai mult de un deceniu după criză, se constată că răspunsurile sectorului public și privat la provocările care continuă să afecteze economia mondială sunt inadecvate, înregistrându-se o accentuare a instabilității piețelor și o creștere a riscurilor unei noi crize financiare, o majorare a gradului de îndatorare a populației și statelor lumii, o adâncire a șomajului, sărăciei și inegalităților. Redresarea postcriză este lipsită de consistență și sustenabilitate, iar perspectiva, chiar pe termen scurt, rămâne marcată de incertitudini majore.

Pentru că nu au dovedit capacitatea de a prevedea criza și nici de a găsi soluții de ieșire, macroeconomiștilor din pozițiile cheie ale elitei academice și establishmentelor, dar și, deopotrivă, profesiei de economist și științei economice înseși li s-a imputat eșecul construcțiilor teoretice, uneori matematizate, bazate pe viziunea romantică de inspirație panglossiană, conform căreia piețele sunt eficiente și se autoreglează, competiția este perfectă, iar comportamentul actorilor economici este rațional, după cum descriu majoritatea manualelor de teorie economică[1]. Evoluțiile lumii reale, din ce în ce mai îndepărtate de fundamentele cadrului teoretic tradițional, au determinat reorientarea eforturilor multor cercetători către noi fronturi de înțelegere a fenomenelor din economie și societate, într-un curent de opinii ce s-ar constitui ca New Economic Thinking. De bună seamă, independent de interesele și jocurile de putere, cu misiunea realizării unei recalibrări de paradigmă, prin abordări alternative ortodoxiei neoclasice, nontradiționale, de o manieră care să permită identificarea unor modalități viabile de adaptare la aceste realități în schimbare rapidă la scară globală. În fapt, majorarea rezilienței piețelor, statelor și populației la șocuri externe și instabilitate ar fi condus la edificarea unei societăți mai drepte și echitabile, contribuind la refacerea credibilității științifice și profesionale a economiștilor.

carte komlos
În contextul încercărilor de fundamentare a unei noi viziuni asupra economiei, remarcăm apariția cărții Foundations of Real-World Economics: What Every Economics Student Needs to Know, aflată la a doua ediție, publicată în decembrie 2018 la editura Routledge (Taylor and Francis Group), cotată ca cea mai prestigioasă editură din lume în domeniul științelor sociale. Autorul, John Komlos, profesor emerit al Universității Ludwig Maximilian din München, contestă în lucrarea sa simplele pseudoadevăruri neoclasice pe care le promovează majoritatea cursurilor de economie predate în universități (ECON 101), avansând o analiză critică, adesea extrem de acidă, foarte bine structurată și organizată, dintr-o perspectivă anume, denumită Economie Umanistă.


Autorul aduce în discuție provocările economiei reale de astăzi, între care, în condițiile globalizării, gradul de complexitate a fenomenelor fiind constrângerea majoră pentru capacitatea noastră de a investiga funcționarea sistemului economic, multitudinea posibilităților de evoluție a situațiilor instabile făcând dificilă prevenirea rezultatelor inacceptabile sau adverse. Deloc menționați în manualele introductive de economie ca factori perturbatori, informațiile imperfecte, comportamentul oportunist, abilitățile cognitive eterogene, externalitățile, piețele inexistente, costurile de tranzacționare, incertitudinea, oligopolurile și monopolurile too-big-to-fail, dezechilibrele de putere, nonraționalitatea și distribuția inegală a bogăției fac, repetăm, dificilă acțiunea preventivă.
Cartea asupra căreia glosăm în această cronică pledează pentru o economie din lumea reală, dincolo de modelele teoretice de bază, printr-o abordare alternativă a modelelor tradiționale, aducând argumente solide pentru ca economia să devină preponderent o știință experimentală, adică o disciplină mai mult inductivă decât deductivă, capabilă să integreze mai multe dovezi empirice și judecăți de valoare, astfel încât să poată respecta cerințele integrității științifice și onestității absolute[2].

În opinia profesorului Komlos, cea mai mare parte a manualelor de teorie economică nu menționează ideile și descoperirile unor economiști importanți, între care laureații Nobel Herbert Simon (1978, limitele raționalității), Amartya Sen (1998, economia bunăstării), George Akerlof, Michael Spence și Joseph Stiglitz (2001, informația asimetrică), Daniel Kahneman (2002, economia comportamentală), Paul Krugman (2008, noua teorie a comerțului), Oliver Williamson (2009, costurile de tranzacționare), Richard Thaler (2017, economia comportamentală). Din acest punct de vedere, el atrage în mod just atenția că manualele de economie induc studenților, în mod serios dar și iresponsabil, ideea că piețele sunt perfecte numai dacă sunt lăsate să funcționeze pe baza propriilor lor mecanisme.
Cartea pune în evidență punctele slabe ale teoriei economice standard actuale și subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă spre o economie umanistă, în care contează oamenii și calitatea vieții, și nu spre o economie condusă de lăcomie. După cea mai mare criză din istoria omenirii, cinismul s-ar situa la cote maxime dacă s-ar continua pe linia prezentării piețelor ca fiind intrinsec eficiente, ignorând dovezile empirice și faptul că piețele reale au nevoie de un set corect de instituții, precum și de cultura potrivită pentru a funcționa corespunzător, astfel încât participanții să trăiască o viață demnă și fără griji.
În condițiile în care eșecul pieței este omniprezent, caz considerat ca excepție de mainstreamul teoriei economice standard, John Komlos arată că acesta reprezintă de fapt norma în economia reală existentă în secolului XXI. În concepția sa, în locul abordării doctrinare a predării științelor economice, ilustrată adesea de aroganta afirmație conform căreia „noi știm că piețele funcționează”, profesorii de economie trebuie să admită că, atunci când piețele funcționează bine, acest lucru se întâmplă în anumite circumstanțe și numai într-un cadru instituțional optim. De aceea, pornind de la angajamentul ideologic față de „fundamentalismul de piață”, care a dus la erori în elaborarea politicilor publice și ne-a împins în situația precară din prezent, el pledează pentru explorarea și delimitarea cât mai clară a situațiilor care fac ca piețele reale să nu funcționeze la fel ca reprezentările lor teoretice, precum și pentru găsirea de remedii împotriva eșecurilor.

O altă abatere de la modelul principal al cererii și ofertei examinată de John Komlos este cea referitoare la faptul că prețurile ridicate pot crea o buclă de feedback pozitivă, așa cum s-a întâmplat în timpul bulei imobiliare din SUA. În acest caz, spune profesorul Komlos, presupunerea investitorilor că prețurile la locuințe vor continua să crească a generat așteptări false, ceea ce a dus, în cele din urmă, la cea mai mare bulă speculativă din istoria mondială, iar spargerea ei a declanșat criza pieței subprime, extinzându-se ulterior pe toate piețele financiare din lume și sfârșind în Marea Depresiune. Așadar, legile ofertei și cererii nu reușesc prea mult să conducă la o stare „Nirvana” de piață liberă, așa cum este prezentată în manualele ce descriu principiile teoretice ale științei economice.
După cum accentuează profesorul Komlos, prelucrările standard ale acestui subiect se bazează excesiv pe dinamica cererii și ofertei într-o piață perfect competitivă, cu milioane de producători și consumatori raționali, care cunosc totul despre produs, astfel încât, într-o situație de echilibru, să se stabilească prețul corect. În realitate, economia actuală nu este compusă din firme perfect competitive, ci constă – mai ales – în monopoluri și oligopoluri, concurența între ele neacționând ca în modelul perfect competitiv, odată ce, strategic, comportamentul lor exclude concurența pe bază de prețuri. Or, în asemenea structuri de piață, echilibrul eficient este rareori atins.

Dintr-o altă perspectivă, John Komlos atrage atenția că puterea politică și financiară pură reprezintă un factor cu importanță crucială în economie, dar că, din nefericire, aceasta este complet neglijată în tratarea problematicii teoriei economice standard. Puterea, abilitatea de a influența gândirea sau acțiunea altora este decisivă în determinarea cadrului instituțional, care are un impact major asupra distribuției veniturilor, bogăției și privilegiilor în economie, cu efecte semnificative de feedback asupra rezultatelor politice.

Cartea profesorului Komlos oferă fundamentele unei noi micro și macroeconomii. Ea explorează limitele raționalității și importanța emoției, intuiției și a prejudecăților mentale în economie, capabile să înlocuiască modelul de maximizare a utilității agentului rațional cu modele de raționalitate limitată, implicând faptul că deficiențele noastre cognitive duc adesea la rezultate ineficiente. John Komlos oferă, prin urmare, cititorului o altă perspectivă asupra științelor economice. În intenția sa, noutatea tratării poate reprezenta o completare a modalităților uzuale de abordare a acestei problematici, precum și o aprofundare a capacității noastre de înțelegere.
Este semnificativ în acest sens că, potrivit propriului crez, viziunea sa asupra economiei este progresistă, democratică și umanistă, respectivele valori implicând faptul că, împreună, cercetători și universitari pot face mai mult decât până acum pentru a îmbunătăți viața oamenilor, concentrându-se asupra creșterii satisfacției în viață și nu neapărat asupra creșterii veniturilor. În concepția sa, analiza economică trebuie bazată pe dovezile empirice și nu pe teoretizări și ipoteze create din turnul de fildeș, iar pentru a înțelege lumea care ne înconjoară este nevoie de o teorie fundamentată pe aceste dovezi, care să reziste atunci când este transferată din sala de curs la realitățile economiei de astăzi.
Cartea profesorului John Komlos se adresează mai ales profesorilor și studenților de economie generală, dar și, în egală măsură, mediilor academice și de afaceri, precum și factorilor de decizie din economie și societate, tuturor cercetătorilor care se angajează pe dificilul drum al regândirii fundamentelor științei economice.

Kolmos-TrumpismProfesor american de talie internațională în domeniul istoriei economice, John Komlos deține un doctorat în istorie (1978) și altul în economie (1990) la Universitatea din Chicago.Este cotat ca fondator, în anii 1980, alături de Robert Fogel și Richard Steckel, al unei noi științe, denumită Istoria antropometrică, având ca obiect de studiu relația dintre dezvoltarea economică și statura fizică umană. Este profesor emerit al Universității din München, timp de aproape 20 de ani fiind șeful catedrei de Istorie economică a respectivei universități. A predat cursuri sau a fost visiting professor la o serie de universități prestigioase din SUA (Harvard, Duke, UNC-Chapel Hill, Pittsburgh, Washington – St. Louis, Yale, Indiana, Illinois, Minnesota, National Humanities Center – Research Triangle), precum și din Europa (Viena, Oxford, Paris IV – Sorbonne, München, Frankfurt, Berlin, Göttingen, Copenhaga, Göteborg, European University Institute).
Din anul 2007 John Komlos este cercetător asociat la prestigioasa organizație științifică NBER (National Bureau of Economic Research) din SUA. Este membru al Cesifo Research Network și Cliometric Society.
John Komlos este editor fondator (din 2003) al revistei Economics and Human Biology, editată de Elsevier (factor de impact: 2,44). De asemenea, este membru în boardul editorial al multor reviste cu vizibilitate internațională (Annals of Human Biology, European Review of Economic History, Historical Social Research, Journal of European Economic History, Historical Methods) și referent la un număr de peste 25 reviste și instituții. A fost invitat ca speaker și keynote speaker la numeroase congrese și conferințe internaționale din întreaga lume și a acordat zeci de interviuri la posturi de radio și televiziune din SUA, Germania, Austria, Regatul Unit, Olanda, Franța, Spania, Australia. John Komlos este soliticitat să își exprime punctele de vedere asupra stării actuale a economiei SUA pe blogul PBS (Public Broadcasting Service).
În prezent, la Editura Expert a Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” se află în pregătire editarea în limba română a unei lucrări a profesorului John Komlos consacrată principiilor care ar trebui să guverneze economia mondială după colapsul financiar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

***
[1] În acest sens, a se vedea și analiza critică a lui Paul Krugman privind situația de criză în care a ajuns profesia de economist, eșecul preceptelor macroeconomiei tradiționale și necesitatea regândirii fundamentelor științei economice (New York Times Magazine, September 9, 2009).
[2] Vezi și John Komlos, We Must Lean Over Backwards, Institute of New Economic Thinking Blog, April 14, 2015.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Spitalul de Dermatologie Bioderm din Săftica a finalizat tranziția la energie verde

Spitalul de Dermatologie-Venerologie Bioderm Hospital din Săftica (Balotești, județul...

Hidroelectrica începe probele pentru punerea în funcțiune a HA 5 Stejaru, după retehnologizare

Hidrocentrala Stejaru, cunoscută și sub numele de Hidrocentrala Dimitrie...

22 milioane de puieți forestieri plantați de Romsilva în campania de primăvară

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că, în...