Regândirea abordării antreprenoriale în România

Date:

Mediul antreprenorial din România, urmare a unor provocări determinate de pandemie, a înregistrat creșteri din perspectiva numărului de firme nou înființate în anul 2021, față de anul 2020. Totodată, programele de asistare a antreprenoriatului conduc la creșterea numărului de firme, ceea ce întărește caracterul cantitativ al mediului de afaceri.

Pentru abordarea calitativă, este necesară o analiză a aspectelor legate de productivitate și locurile de muncă nou create în economie. Din acest punct de vedere, se remarcă faptul că productivitatea muncii în România este de
12.900 euro per salariat în anul 2020, în timp ce media în Uniunea Europeană, în anul 2020, este de 47.100 euro per salariat.

Decalajul de productivitate constă în calitatea mediului educațional (programele educaționale nu accentuează caracterul activ, antreprenorial, al muncii), lipsa de corelare între cererea de muncă și oferta de muncă calificată, concentrarea cererii de muncă în marile metropole, conferind o segregare a pieței muncii, în detrimentul unor zone cu ofertă de muncă excedentară dar lipsită de flexicuritate, rigiditatea politicii economice pentru susținerea antreprenoriatului (nivel neatractiv al ratei dobânzii, fiscalitate ridicată și impredictibilă) și, nu în ultimul rând, salariul minim pe economie deosebit de scăzut, ceea ce influențează șomajul voluntar și neocuparea.

În aceste condiții, pentru supraviețuirea antreprenoriatului, se au în vedere mai multe elemente care să întărească încrederea în asumarea unor decizii în condiții de risc și mai ales, în condiții de incertitudine. Mediul de afaceri antreprenorial în România este puternic fragmentat, ceea ce necesită coagularea și coeziunea sa în jurul unor idei de dezvoltare. Cred că ideile antreprenoriale converg din necesitatea identificării de soluții la probleme societale, pe care un antreprenor le intuiește și tot el alocă resurse spre crearea de bunuri economice.

Poate cea mai importantă resursă este cea umană, care, în România, nu este suficient exploatată (există o parte a populației care refuză ocuparea în condițiile unui venit salarial deosebit de scăzut raportat la costul vieții și aleg variante, cum ar fi emigrarea, munca la negru, intrarea în categoria persoanelor inactive pentru a beneficia de sprijin financiar și, pentru completare, munca la negru).

Spiritul antreprenorial necesită, în condițiile actuale, elemente de certitudine pe care mediul economic și social nu le mai pot asigura. Așa încât consider că o susținere a acestuia din partea autorităților locale ar contribui la coagularea comunității locale de afaceri în jurul unor proiecte de dezvoltare.

Astfel, prin asumarea rolului de facilitator de dezvoltare, primăriile ar putea atrage fonduri europene pentru dezvoltarea unor idei de afaceri care să genereze ocupare/locuri de muncă adaptate profilului localității, să asigure valorificarea resurselor economice existente în localitate (pentru agricultură, industrie mică, artizanală), să angreneze elemente de susținere a factorilor direcți și indirecți în procesul de dezvoltare.

UAT-urile, prin atribuțiile deținute, existența funcției de previzionare a bugetului în funcție de nevoi și resurse, ar putea aloca fonduri pentru susținerea de proiecte de dezvoltare care să vină în întâmpinarea nevoilor comunității. Aceste fonduri vor putea contribui la atragerea de fonduri europene, ale căror beneficiari constau în comunitatea locală în ansamblul ei

. Primăriile asigură, în acest caz, funcția de scriere de proiecte, consiliere pentru implementare, monitorizare. În prezent, nevoia de proiecte urmărește în primul rând asigurarea accesului la energie pentru comunitate, facilitarea reciclării și reutilizării deșeurilor (în special provenite din activități agricole) în producția de bunuri economice, valorificarea în comun a unor bunuri, cum ar fi realizarea de piețe volante, depozite frigorifice pentru legume și fructe, depozite de cereale care să asigure vânzarea producției în perioade când cererea depășește oferta (starea de absorbție).

În urma depunerii de proiecte de către persoane juridice, pentru perioada exercițiului bugetar 2014-2020, cu luarea în considerare a prefinanțărilor primite efectiv, cu reglaje, la nivelul anului 2022, gradul de absorbție nu depășește 57% pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), fiind de 93% pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) (pentru rata de absorbție efectivă FEGA au fost luate în calcul rambursările aferente anilor financiari 2016-2022).

În aceste condiții, apelarea la rolul de facilitator de dezvoltare jucat de instituțiile publice locale ar putea sprijini comunitatea lipsită de perspectiva formării unui mediu de afaceri sustenabil și ar putea atrage, ulterior, investiții pentru fixarea factorilor de producție, muncă și capital.

Cristina Bălăceanu
Cristina Bălăceanu
Cristina Bălăceanu este profesor universitar la Facultatea de Marketing în cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...