Reorganizarea administrativ-teritorială a țării, într-un nou model economico-social românesc în UE

Date:

În susținerea prin continuitate a gândirii unui nou model economic românesc pentru deceniile următoare în spațiul european și global, idee susținută în lucrarea de analiză și sinteză „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a organizat, împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), conferința cu tema „Reorganizarea administrativ-teritorială a României“, eveniment având ca partener revista Economistul. Tema este de actualitate prin stringența interesului public și a celui politico-financiar. Totodată, este o temă de perspectivă prin caracterul profund, comprehensiv și de durată al implicațiilor materializării ei. Conferința organizată de ASPES și găzduită de sala Aurel Ghibuțiu a CCIR poate fi considerată un reper în abordarea temei sub o diversitate de unghiuri, deoarece, prin calitatea participării (reprezentanți ai autorităților locale, ai mediului academic, universitar și de cercetare, ai mediului de business, ai Executivului și ai Legislativului, ai mass-media) și prin nivelul discuțiilor (inclusiv polemice), ca și prin nivelul deschiderilor spre analiză tematică sugerate ca bază a concretizării ulterioare de către decidenții statului, a trecut dincolo de limitarea la statisticile privitoare numai la dimensiunile și la costurile actuale mari ale aparatului administrativ local.

Un larg consens social pentru o temă gândită la nivelul viitorului ciclu electoral

Actualitatea și utilitatea abordării lansate de ASPES și-au găsit o confirmare semnificativă în ecoul la nivelul autorității de vârf a statului, dovadă fiind mesajul transmis de prim-ministrul Marcel Ciolacu, care a reiterat interesul guvernamental pentru tema supusă dezbaterii și și-a exprimat întreaga susținere pentru demersul inițiat de ASPES și de partenerii dintr-o arie semnificativă de domenii, accentuând că este necesar „un larg consens social asupra reformei administrativ-teritoriale”, cu sublinierea că aceasta trebuie gândită la nivelul viitorului ciclu electoral, iar „decizia să fie dusă cât mai aproape de cetățeni”.

Schimbul de idei din cadrul dezbaterii a evidențiat necesitatea unei abordări a reorganizării administrativ-teritoriale fundamentate pe mijloace și metode științifice, precum și pe particularitățile specifice mediului românesc, integrate în cadrul de manifestare și relaționare european. Au fost susținute cu argumente pro și, unde s-a considerat necesar, au fost conturate (de asemenea, argumentat) observații, propuneri, criterii în complexitatea lor, raportări la experiențe internaționale, precum și la tradiții istorice naționale. Cerința integratoare desprinsă din expuneri și dezbateri a fost aceea ca demersul reorganizării administrativ-teritoriale să fie fundamentat pe gândire academică și pe intervenție științifică, pe lucru profesionist, prin acțiune și decizie exercitate de jos în sus, premergătoare deciziei politice

Nu vom putea face nimic pentru progresul țării fără reorganizarea administrativă

„Reorganizarea administrativ-teritorială nu e o problemă de viitor, e o problemă întârziată!”, s-a pronunțat ferm dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, întărind: „Este nevoie de această reorganizare? Categoric, da! Nu vom putea face aproape nimic în ceea ce privește progresul țării dacă nu facem reorganizarea administrativ-teritorială și, de aici pornind, reorganizarea aparatului funcționăresc, a Parlamentului, a altor instituții. Aproape 900 de localități, adică 28% din totalul orașelor și comunelor, au mai puțin de 2.000 de locuitori rezidenți. În personalul funcționăresc administrativ al acestor localități avem 315.000 de persoane. Numai salariile care sunt într-o creștere fără bun-simț la personalul funcționăresc față de ce se întâmplă cu celelalte salarii în țară, cât costă și cât grevează bugetul României! Este anormal să ai o țară între primele zece din Uniunea Europeană ca potențial de resurse umane, naturale, economico-financiare, dar pe locurile 27-28 ca realizări.” O reorganizare administrativ-teritorială temeinică în sensul dezvoltării țării și al bunăstării cetățenilor, a subliniat președintele ASPES, este necesar să se fundamenteze „pe gândirea academică, a mediului de afaceri, a societății civile, a tinerei generații văzute ca o forță de mișcare a societății”.

Reorganizarea administrativ-teritorială, majoră în contextul reducerii deficitului balanței comerciale

Din perspectiva CCIR, secretarul general adjunct Bogdan Vișan a spus că „reorganizarea administrativ-teritorială este majoră în contextul reducerii deficitului balanței comerciale. Raportat la actualele realități, Camera de Comerț și Industrie a României a reiterat decidenților necesitatea urgentă de reorganizarea administrativă a României prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori”. Potrivit analizelor efectuate la nivelul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a arătat secretarul de stat Marin Țole, „cele mai mari probleme de ordin economic și social le identificăm la colectivitățile mici, la comune cu populație de până în 3.000 de locuitori și la orașe cu până în 5.000 de locuitori”. Reafirmând că reorganizarea constituie „un demers care necesită viziune, determinare și colaborare cu toți actorii relevanți”, secretarul de stat a estimat că „demararea efectivă a procesului, a proiectului respectiv, împreună cu toate entitățile interesate, va avea loc în 2025. Anul 2025 va fi anul când putem să dezbatem pe toate direcțiile acele acte legislative care să ducă la consolidarea și la realizarea reorganizării administrativ-teritoriale”. Din perspectiva Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, România (MDLPA) are nevoie de un set de priorități vizate de un asemenea demers sunt: „Un mediu instituțional și economic previzibil pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri; acces egal la servicii publice de calitate, la nivel central și local; rezultate mai bune pentru toți în ceea ce privește sănătatea și educația; condiții favorabile creșterii numărului și calității locurilor de muncă în sectorul privat; atenuarea schimbărilor climatice, pentru că activitatea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul; reziliență și adaptarea la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile”.

Să se ia în considerare factorii geografici, economici, tradițiile istorice

La rândul său, senatorul Cseke Attila, fost ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a apreciat că în privința reorganizării în discuție, „trebuie să se ia în considerare factorii geografici, economici, tradițiile și apartenența la regiunile istorice ale oamenilor. Este un proces amplu, care poate dura câțiva ani și este nevoie de referendum local pentru a fi adoptat. Cel mai mare pericol pe care noi îl vedem este ca această reorganizare să fie făcută în mod grăbit și haotic. Tot ceea ce s-a decis de pe o zi pe alta în România s-a adeverit a fi greșit pe termen mediu și lung”. În același timp, senatorul a semnalat că „administrația locală este un serviciu public, administrația centrală este un serviciu public, la fel cum este sistemul de învățământ sau cel sanitar. Nimeni nu se așteaptă de la o școală să producă profit. Scopul unui spital este să se ocupe de pacienți, nu de profit. Școlile, spitalele și administrația publică nu sunt firme”.

O bază adusă în discuție pentru declanșarea procesului de reorganizare a fost evidențiată în actuala legislație a consorțiilor administrative și a zonelor metropolitane, adoptată în 2022, care „oferă posibilitatea legală pentru autoritățile publice locale de a coopera pentru a găsi soluții la problemele cu care nu se pot confrunta singure. Este nevoie și acum de cooperare între autoritățile publice locale. Statul trebuie să creeze mecanisme prin care acest proces de reorganizare administrativă să poată porni de jos”.

 Deficit de populație rezidentă, dar surplus de unități administrativ-teritoriale

Constantin Mitache, directorul general al Asociației Municipiilor din România, a atras atenția că, „deși în prezent avem un deficit de populație rezidentă față de 1968, anul actualei organizări administrativ-teritoriale, avem în plus unități administrativ-teritoriale – sate, comune, orașe, cu circa 40.000 de aleși locali. Capitala nu mai are o lege proprie de funcționare din 1939. Există comune care au populație numeric peste populația unor municipii. Un angajat în administrație dintr-un municipiu servește aproximativ 300 de locuitori. E mult?
E puțin? Ca să avem un răspuns fundamentat, demersul de reorganizare trebuie să înceapă de jos în sus”. Ec. Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, a pledat pentru păstrarea specificului fiecărei localități, dincolo de transformări administrative: „Satul românesc este identitatea noastră națională. Satul românesc este furnizorul bunăstării materiale a poporului. Satul menține legătura dintre natură și om. În condițiile de azi, satul ajută la descongestionarea localităților urbane”. Pe baza propriei experiențe de peste 20 de ani în administrarea unei comune de top, primarul din Cumpăna a lansat ca temă de analiză în procesul reorganizării modul de finanțare a unităților administrativ-teritoriale mici. 

Să se ia în considerare factorii geografici, economici, tradițiile istorice

La rândul său, senatorul Cseke Attila, fost ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a apreciat că în privința reorganizării în discuție, „trebuie să se ia în considerare factorii geografici, economici, tradițiile și apartenența la regiunile istorice ale oamenilor. Este un proces amplu, care poate dura câțiva ani și este nevoie de referendum local pentru a fi adoptat. Cel mai mare pericol pe care noi îl vedem este ca această reorganizare să fie făcută în mod grăbit și haotic. Tot ceea ce s-a decis de pe o zi pe alta în România s-a adeverit a fi greșit pe termen mediu și lung”. În același timp, senatorul a semnalat că „administrația locală este un serviciu public, administrația centrală este un serviciu public, la fel cum este sistemul de învățământ sau cel sanitar. Nimeni nu se așteaptă de la o școală să producă profit. Scopul unui spital este să se ocupe de pacienți, nu de profit. Școlile, spitalele și administrația publică nu sunt firme”.

O bază adusă în discuție pentru declanșarea procesului de reorganizare a fost evidențiată în actuala legislație a consorțiilor administrative și a zonelor metropolitane, adoptată în 2022, care „oferă posibilitatea legală pentru autoritățile publice locale de a coopera pentru a găsi soluții la problemele cu care nu se pot confrunta singure. Este nevoie și acum de cooperare între autoritățile publice locale. Statul trebuie să creeze mecanisme prin care acest proces de reorganizare administrativă să poată porni de jos”.

Deficit de populație rezidentă, dar surplus de unități administrativ-teritoriale

Constantin Mitache, directorul general al Asociației Municipiilor din România, a atras atenția că, „deși în prezent avem un deficit de populație rezidentă față de 1968, anul actualei organizări administrativ-teritoriale, avem în plus unități administrativ-teritoriale – sate, comune, orașe, cu circa 40.000 de aleși locali. Capitala nu mai are o lege proprie de funcționare din 1939. Există comune care au populație numeric peste populația unor municipii. Un angajat în administrație dintr-un municipiu servește aproximativ 300 de locuitori. E mult?
E puțin? Ca să avem un răspuns fundamentat, demersul de reorganizare trebuie să înceapă de jos în sus”. Ec. Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, a pledat pentru păstrarea specificului fiecărei localități, dincolo de transformări administrative: „Satul românesc este identitatea noastră națională. Satul românesc este furnizorul bunăstării materiale a poporului. Satul menține legătura dintre natură și om. În condițiile de azi, satul ajută la descongestionarea localităților urbane”. Pe baza propriei experiențe de peste 20 de ani în administrarea unei comune de top, primarul din Cumpăna a lansat ca temă de analiză în procesul reorganizării modul de finanțare a unităților administrativ-teritoriale mici. 

Un proces științific, pornit de la realitățile României

Acad. Dan Bălteanu, directorul Institutului de Geografie al Academiei Române, a transmis salutul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, adresat participanților la dezbatere. Academia Română, a reamintit directorul Institutului de Geografie, are tradiții vechi în contribuția la împărțirea administrativ-teritorială a țării, începând cu cercetările conduse de Simion Mehedinți, după marea unire din 1918. „În prezent, lucrează un colectiv interdisciplinar, format din specialiști în geografie, istorie, economie, IT, drept, armată etc. Important este să existe suficiente date, deoarece elaborăm un studiu care va include criterii istorice, aspecte demografice, analize referitoare la venituri la buget, transporturi, infrastructură, sistem sanitar, sistem de învățământ etc. Pe baza lor, vom aplica un principiu matematic de analiză foarte precis, în așa fel încât rezultatul pe care îl vom obține să fie analizat printr-o gamă largă de modele matematice, de modele fizice, de modele care valorifică practic ceea ce înseamnă progresul actual al științei și toate la un loc vor fi legate de digitalizare”, a conchis acad. Dan Bălteanu. Conferința inițiată de ASPES a transmis mesajul clar, sintetizat de dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, că reorganizarea administrativ-teritorială a României nu poate fi amânată, trebuie realizată în mod profund pornind de la realitățile României, iar la baza ei să stea gândirea academică, științifică.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Abonamentele Netflix bazate pe reclame sunt profitabile

Netflix este incontestabil numărul unu în sectorul divertismentului. Cele...

Consiliul Național al IMM susține orientările politice ale Ursulei von der Leyen

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din...