SEMNAL: Transformarea monedei fiduciare (II)

Date:

Lucrarea este al treilea volum dintr-o serie începută în 2019 cu „Sistemul financiar în derivă?” și urmat în 2021 și 2022 cu altele două dedicate „Transformării monedei fiduciare”, apărute la editura Centrului de Informare și Documentare Economică al Academiei Române (CIDE). Toate volumele sunt lucrări colective, care au permis deopotrivă cercetătorilor (Iulia Monica Oehler-Șincai, Sorin-Nicolae Curcă), practicienilor (Andrei Rădulescu, Robert-Ionuț Dobre) și celor din suprastructura de supraveghere a pieței bancare (Amalia Fugaru, Eugen Dijmărescu) să exploreze tendințele înoitoare din practica plăților în contextele transformărilor tehnologice și ale exploziei pandemiei de COVID-19, fenomene transfrontaliere și cu consecințe de înlocuire a cutumelor în materia finanțărilor, creditării și plăților. Numitorul comun al celor trei lucrări este cel al nevoii de a înțelege pe de-a întregul faptul că piața merge cu mult înaintea reglementatorilor și supraveghetorilor ei, mai ales sub impulsul inovațiilor tehnologice și transferului de inteligență artificială către economia financiar-bancară.

Monedele digitale emise de băncile centrale și criptoactivele sectorului privat vor produce cea mai amplă schimbare a sistemului de plăți în următoarele decenii. Ultimii doi ani au făcut ca ceea ce inițial era tratat ca fiind doar un hobby al libertarienilor să ajungă o prioritate a agendei politice. Confruntate cu efervescența apariției alternativelor la moneda fiduciară clasică, circa 70 de bănci centrale naționale, alături de Banca Central Europeană, Banca Reglementelor Internaționale, Banca Europeană de Investiții, Fondul Monetar Internațional, dedicau, la mijlocul anului 2021, timp și resurse studiilor premergătoare emiterii de monedă digitală cu caracter fiduciar, considerată necesară pentru a domoli avansul criptoactivelor, dar și pentru a oferi publicului încredere și garanțiile necesare tranzacțiilor decontate digital sau investițiilor. Aceasta reclamă o altă infrastructură de plăți, bazată pe tehnologia blockchain, portofele digitale și mai ales o educație financiară la nivelul zilei de azi. De asemenea, atenția trebuie îndreptată și către structura de intermediere, care deja, pe lângă clasicele bănci, include fintech, open banking și crowdfunding, care se strecoară întotdeauna acolo unde sunt solicitate.

Lumea finanțelor a reacționat pe două paliere odată ce guvernele sau autoritățile internaționale au sărit în ajutorul pieței. Mai întâi, prin a considera că diferitele forme de ajutor public sunt garanții pe baza cărora pot fi reluate afacerile. O altă parte a întreprinzătorilor s-a îndreptat către formele noi de acces la finanțare, cu mai puține hârtii, dar cu mai mare rapiditate în soluționarea cererilor și cu o încredere bazată pe altfel de cunoaștere a clientelei (cloud). Întreaga economie mondială a ieșit astfel din lockdown cu un mare entuziasm, bazat inclusiv pe acumularea informațiilor despre formele noi ale afacerilor. Oamenii au capacitatea să găsească mereu soluții adecvate împrejurărilor în care se află. Asta obligă la un salt înainte și acolo unde se elaborează instrumente și reglementări de prudențialitate și supraveghere a pieței.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Eugen Dijmărescu
Eugen Dijmărescu
Eugen Dijmărescu este economist român, îndeplinind de mai multe ori funcția de ministru în domeniile economice și pe cea de viceguvernator al Băncii Naționale a României. Actualmente, Eugen Dijmărescu s-a pensionat din poziția de director al Fondului de garantare a depozitelor bancare la încheierea mandatului.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Claudiu Cazacu, XTB: Agricultura oferă României premisele de a deveni centru regional logistic și de producție

România are argintul pe podiumul european al importatorilor și...

De ce e greu de prezis ce decide Fed

de Mohamed A. El-Erian S-ar putea crede că prezicerea următoarelor...

Star Taxi – creștere de 30% a numărului de mașini disponibile la nivel național

25 de lei plătesc în medie românii pentru o...