Discuțiile despre modelele de dezvoltare a României ating deseori problema felului în care sunt impozitați cetățenii și firmele. Dezbaterile despre cota unică de impozitare și despre impozitul progresiv apar frecvent în spațiul public și în mediul academic, iar opiniile pro sau contra ale oamenilor politici, ale economiștilor, jurnaliștilor sau ale altor persoane publice au ajuns să fie relativ bine cunoscute. Opiniile celor care sunt supuși impozitării – ale cetățenilor, ale publicului larg – sunt foarte puțin cunoscute. Tendința oamenilor politici, a jurnaliștilor și a managerilor de a refuza să finanțeze cercetările sociologice – accelerată după criza din 2008-2009 – are la bază ideea că publicul nu se pricepe la nimic și nu trebuie consultat atunci când se iau decizii strategice. Absența sondajelor a pervertit sfera publică, definită de specialiști ca locul de întâlnire al opiniilor guvernanților, experților și guvernaților.
Știința informației – știința Societății informaționale
1. Necesitatea unei științe a societății informaționale
Orice știință – ca „ansamblu structurat de cunoștințe umane” – are un anumit caracter social determinat de condițiile istorice și socio-economice existente în etapa de dezvoltare a acesteia. Astfel, de exemplu, dezvoltarea fizicii s-a petrecut simultan și independent cu/ de apariția și consolidarea societății industriale.
După ceva timp, din fizică – de fapt o știință a naturii ca altele – s-au desprins și dezvoltat considerabil alte domenii științifice: chimia, biologia, biochimia etc. Aceste evoluții au avut loc pentru că, în secolul al XIX-lea, societatea industrială avea nevoie de o știință care să studieze proprietățile fizice ale obiectelor naturale precum și modurile în care acționează forțele naturii astfel încât să permită acestei societăți o mai bună exploatare a resurselor naturale. Această știință a fost și este fizica!
În mod similar, societatea postindustrială denumită societate informațională – actualmente deja edificată (în unele state dezvoltate), în curs de edificare (în statele în curs de dezvoltare) sau aflată încă în stadiul de proiect (în alte state) – are nevoie de o știință care să studieze proprietățile informației și procesele de construire a informației, de comunicare a informației și de utilizare a informației, deci de știința informației.
Se poate afirma deci că știința informației este și va fi știința societății informaționale, așa cum fizica a fost și este știința societății industriale, precursoare a societății informaționale. [1.], [2.], [3.]
Mai mult, americanul F. Machlup [4.] consideră că actuala societate informațională – ce este în mod evident influențată substanțial de știința și tehnologiile informației – nu ar trebui să se mai numească și „societate postindustrială”, întrucât ea a inaugurat de fapt o nouă epocă/ eră – „epoca informației” și „era sectorului cuaternar“.
Prin definiție, în economia națională a unui stat coexistă patru sectoare [2.]:
– sectorul primar – agricultura,
– sectorul secundar – producția de bunuri,
– sectorul terțiar – prestarea de servicii,
– sectorul cuaternar – prestarea serviciilor informaționale.
Conform unor criterii statuate neoficial în SUA, societateainformațională este considerată a fi fost edificată într-un stat acolo unde și atunci când una dintre următoarele două criterii/ condiții a fost îndeplinită:
A. Numărul persoanelor active în sectorul cuaternar al economiei acelui stat depășește numărul persoanelor active din sectoarele primar, secundar și terțiar.
B. Numărul persoanelor active ca decidenți (in special manageri – la toate nivelurile unei organizații sau unui guvern) din economia acelui stat depășește numărul persoanelor active ca executanți (la toate nivelurile unei organizații sau unui guvern) din economia acelui stat,.
Conform acestor criterii/ condiții, în SUA și în Coreea de Sud, de exemplu, societatea informațională a fost deja edificată.
În România, academicianul prof. univ. dr. ing. Mihai Drăgănescu – fondator și fost președinte al Secției Știința și Tehnologia Informației din Academia Română și fost președinte al Academiei Române (cel mai înalt for științific din Romania) – a cercetat, încă din anii 1975-1989, premisele, geneza, bazele și caracteristicile viitoarei societăți informaționale, prognozând că, după edificarea acesteia, ar urma să apară succesiv societatea bazată pe cunoaștere (denumită și Societatea cunoștințelor) și societatea conștiinței, fiecare având anumite caracteristici specifice..De menționat că, în România, există un Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale….
3. Zece aplicații care dezvoltă societatea informațională în Europa
- Tele-working / TelelucrulDistance learning / Învăţământul la distanţă
- A network for universities and research centers / Rețeaua pentru universităţi şi centre de cercetare
- Telematic services for small and medium sized enterprises (SME)/
Servicii telematice pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) - Road traffic management / Managementul traficului rutier
- Air traffic control / Menţinerea sub control a traficului aerian
- Healthcare networks / Reţelele pentru îngrijirea sănătăţii
- Electronic tendering / Licitaţia electronică
- Trans-European public administration network / Rețeaua transeuropeană de administraţie publică
- City information highways / Magistralele informaționale urbane”
(CEE – raportul Martin Bangemann, 1994)
4. Câteva concepte de bază ale societății informaționale
Sunt necesare și în România cunoașterea/preluarea și utilizarea semnificațiilor recunoscute internațional ale unor concepte specifice societății informaționale ca, de exemplu.
<Societatea informațională>
(<information society>, IS)
= „Societate în care crearea, distribuirea, difuzarea, utilizarea, integrarea și prelucrarea / manipularea informației reprezintă activități semnificative pe planurile economic, politic și cultural.”(en.wikipedia.org/wiki/Information_society)
<Sistem informațional>[1]
(<information system>)
= „Sistem format din persoane, înregistrări de date și activități care prelucrează date și informații într-o organizație, incluzând manualul organizației și unele procese automatizate”.
(en.wikipedia.org/wiki/Information_System)
<Societatea cunoașterii / cunoștințelor>[2]
(<knowledge society>, KS)
= „Societate care creează, pune în comun și utilizează cunoaștere / cunoștințeîn scopul obținerii prosperității și bunăstării poporului ei”.
(www.digitalstrategy.govt.nz/Resources/Glossary-of-Key-Terms/)
= „Societate în cadrul căreia cunoștințele reprezintă resursa productivă primară, înlocuind capitalul și munca”.(en.wikipedia.org/wiki/Knowledge_society)
<Managementul cunoștințelor >
(<knowledge management>, KM)
= „Proces de management și influențare sistematice și active ale stocurilor de cunoștințe existente într-o organizație”. (www.usq.edu.au/planstats/Docs/GlossaryTerms.doc)
<Ingineria cunoștințelor>
(<knowledge engineering>, KE)
= „Proces de capturare / colectare a cunoștințelor umane pentru a fi stocate într-un sistem informatic și a fi utilizate în scopul soluționării unor probleme complexe necesitând în mod normal un nivel ridicat al expertizei umane”.
(www.wiley.co.uk/college/turban/glossary.html)
<Tehnologia informației>
(<information technology>, IT)
= „Domeniu al ingineriei dedicat utilizării calculatoarelor și telecomunicațiilor pentru a stoca, regăsi / repera și transmite informații”. (wordnet.princeton.edu/perl/webwn)
= „Practica creării și / sau studierii sistemelor informatice și ale aplicațiilor acestora; departamentul informatică al unei organizații”.
(en.wiktionary.org/wiki/information_technology)
= „Studierea, proiectarea-dezvoltarea, implementarea, mentenanța și managementul sistemelor informatice (sistemelor informaționale bazate pe calculatoare), în special ale hardware-ului și aplicațiilor software-ului” (definiție stabilită de Information Technology Association of America (ITAA), (en. wikipedia.org/wiki/Computer_Science)
<Ingineria informației>
(<information engineering>, IE)
= „Abordare a proiectării-
dezvoltării sistemelor informaționale”
(en.wikipedia.org/wiki/Information_Engineering)
= „Metodologie de dezvoltare a sistemelor informaționale integrate bazate pe punerea / utilizarea în comun a datelor, cu accent pe necesitățile informaționale ale proceselor decizionale și pe cerințele proceselor tranzacționale”.
(www.logisticsworld.com/logistics/glossary.asp)
<Știința calculatoarelor>
(<computer science>, CS)
= „Domeniu al științei ingineriei care studiază (cu ajutorul calculatoarelor) procese de calcul și structuri aferente.” (wordnet.princeton.edu/perl/webwn)
= „Știința care studiază bazele teoretice ale informațieiși proceselor de calcul, precum și tehnicile practice utilizabile pentru implementarea și aplicarea lor în sistemele de calcul. Studiul sistematic al proceselor algoritmizate prin care se creează, se descriu și se transformă informația.” (en.wikipedia.org/wiki/Computer_science)
<Securitatea informației >
(<information security>)
= „Protejarea informației și a sistemelor informaționale față de accesul și utilizarea neautorizate, dezvăluire, întrerupere / perturbare, modificare și/ sau distrugere”.
(en.wikipedia.org/wiki/Information_security)
5. Profesii implicând cunoașterea bazelor științei informației
Știința informației și societatea informațională implică și necesită anumite profesii tehnice specifice, multe fiind încă inexistente în România… Actualii studenți și absolvenții secțiilor de tehnologia informației din universitățile tehnice au tot dreptul să le cunoască din timp pentru a le putea aborda atunci când vor fi introduse și în România…
– Profesii legate de precursoarele științei informației: bibliotecar, documentalist, arhivar, jurnalist, muzeograf etc.
– Profesii specifice tehnologiei informației: ingineri – în electronică, telecomunicații, tehnologia informației, informatică (știința calculatoarelor),
– Profesii specifice științei informației (information scientists)[3]:database administrator, information specialist, information broker, information / knowledge counselor, information / knowledge consultant, (chief) information / knowledge officer, information system analyst, information system designer, information system programmer (software engineer), decision support specialist, interface designer, network administrator, web designer, web master, information architect etc.
Referințe bibliografice
[1.] Drăgulănescu, N. G. – Science et techniques de l’information. Genèse et évolution, Editura AGIR, București, 1999
[2.] Drăgulănescu, N. G. – Știința și tehnologiile informației. Geneză și evoluție, Editura AGIR , București, 2004
[3.] Drăgulănescu, N. G. – Information Science and Technology. Genesis and Evolution, Denbridge Press, New York, 2006
[4.] Debons, A. – Information Science, The Scarecrow Press, Maryland, USA, 2008
(Capitol din cartea Nicolae Drăgulănescu – Bazele Științei Informației – Editura Cartea Universitară, 2021, 233 pag.)
[1] În România se utilizează doar conceptul <sistem informatic> aplicabil doar sistemelor informaționale asistate de calculator (sau neconvenționale), fiind excluse sistemele informaționale clasice (implicând citirea, scrierea, desenarea etc.)
[2] În România, întrucât termenul <cunoștințe> poate însemna și „relații umane și/ sau pile”, conceptul <knowledge society> a fost tradus oficial exclusiv prin <societate bazată pe cunoaștere> (!).
[3] Unele profesii nu există încă în România, altele fiind deja incluse în COR – Clasficarea Ocupațiilor din Romania – și beneficiază de standarde ocupaționale sau standarde de formare profesională (a se vedea ANC – Autoritatea Națională pentru Calificări, www.anc.ro). COR este actualizat periodic pentru a include noi ocupații. (NA)
