Spre ce tip de Universitate ar trebui să tindă România?

Date:

Cum ar trebui să fie Universitatea în secolul XXI? Există un model de Universitate pentru necesitățile epocii actuale? Care sunt evoluțiile și tendințele în Europa la nivelul reformei învățământului superior și al cercetării științifice? Înspre ce se îndreaptă educația academică și cercetarea științifică la nivel european și mondial? Cum este, cum trebuie să fie Universitatea europeană ca pilon al Societății și Economiei bazate pe Cunoaștere? Spre ce tip de Universitate ar trebui să tindă învățământul superior românesc? Sunt întrebări fundamentale, dificile, în același timp, care pot formula răspunsuri și crea ghidaje reformei din învățământul superior românesc.

Impasul cronic al cercetării noastre științifice

Învățământul superior românesc se află într-o criză complexă, care privește sistemul și procesul de învățământ. Criza afectează substanța însăși a educației, calitatea acesteia și, de aici, capacitatea sistemului de a produce performanță, excelență și competitivitate. Criza procesului de învățământ se asociază cu criza cercetării științifice, aflată într-un impas cronic din cauza finanțării insuficiente. În paradigma research-based education, criza calității și eficienței în predare-învățare afectează cercetarea științifică, iar criza cercetării științifice influențează negativ procesul de învățământ. Un semn de maximă gravitate al crizei în domeniul cercetării științifice – profund interconectată cu procesul de predare-învățare – este absența universităților românești din marile clasamente internaționale ale universităților, ori, cel mult, prezența lor în partea din urmă a acestor ierarhii. Această situație, care a devenit o stare de fapt obișnuită, reflectă gravitatea crizei în care se află educația și cercetarea românească.

Noul model de universitate europeană, fără limite spațiale și temporale

Învățământul superior din România are de înfruntat două provocări importante. Prima, să depășească momentul de criză în care se află, iar cea de-a doua, să se sincronizeze cu evoluțiile din spațiul învățământului și cercetării din Europa și din lume. A doua nu este posibilă fără prima. Depășirea crizei ar trebui să constituie o urgență a politicilor educației și reformei, dar și a managementului instituțiilor de învățământ superior. Învățământul superior românesc și cercetarea științifică au nevoie de un cadru legislativ modern, flexibil, european și de o finanțare mai bună. Este nevoie de toate acestea – politici, reformă, viziune, management, acțiune, finanțare – într-o abordare sinergică, pentru că fiecare element în discuție depinde de celălalt. Cea de-a doua provocare reprezintă, la rândul ei, o prioritate, ceea ce duce la amplificarea dificultății întregului proces: sincronizarea politicilor manageriale, a educației și cercetării, a instituțiilor de învățământ superior în ansamblu cu schimbările și tendințele din EHEA (European Higher Education Area), ERA (European Research Area) și EKA (European Knowledge Area). În Europa, au loc astăzi schimbări fundamentale la nivelul universităților, al procesului de predare-învățare și al cercetării științifice. Modelul universității clasice, tradiționale este substituit, treptat, dar sigur, de un alt tip de universitate și de un alt tip de învățământ. Această transformare esențială are loc în noile condiții ale societății, economiei, ale procesului de globalizare, pe fondul extinderii tehnologiei digitale în existența umană. Noul tip de universitate este Universitatea Deschisă, Universitatea Digitală, care promovează accesul deschis, un nou tip de predare-învățare, cu strategii și mijloace noi, MOOCs (Massive Open Online Courses) către un public larg și divers, fără limitări temporale și spațiale. Este o schimbare de paradigmă, în deplinul înțeles al expresiei, în educația academică și cercetarea științifică, în cadrul căreia tehnologia digitală joacă un rol decisiv.

Inovația, trendul global bazat pe cunoaștere

În condițiile formulate de cele două provocări majore – depășirea crizei și modernizarea rapidă în datele noii paradigme a educației academice și cercetării științifice și ale noului model de universitate – învățământului superior românesc trebuie să se reformeze profund în sensul calității, flexibilității, eficienței și pragmatismului. Implicarea complexă – dar nu exclusivă – a tehnologiei digitale, digitalizarea procesului de predare-învățare, a resurselor educaționale și a bibliotecilor, accesul deschis, cursurile online, cultivarea creativității și a inovației sunt mijloace ale acestei transformări, care consacră un nou model de învățământ superior și de cercetare științifică, un nou tip de universitate la nivel european și global. Învățământul superior din România și universitatea românească nu pot și nu trebuie să rămână în afara acestui trend global și a acestui model, în expansiune astăzi în Europa și în întreaga lume, care își bazează dezvoltarea pe Cunoaștere.

 

Din studiul „Învăţământul superior, între criza calităţii şi criza identităţii. Perspective europene în Orizontul 2020 al Educaţiei şi Cercetării Inovative”/ Prof. IOSIF R. URS, PhD, Prof. SORIN IVAN, PhD: Higher education, between the crisis of quality and the crisis of identity. European perspectives in the 2020 HORIZON of innovative education and research. The International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Xth edition, November, 17-19, 2016, Titu Maiorescu University of Bucharest, Keynote Paper, Plenary Session; published in Proceedings, Österreichisch Rümanischer Akademischer Verein, Wien, Titu Maiorescu University Publishing House, Bucharest, 2016, ISBN 978-3-9503145, ISSN 2248-0064

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...