Recent, a fost publicată la Editura Prouniversitaria o nouă ediție a raportului de cercetare științifică anual asupra managementului din România, realizat sub auspiciile Societății Academice de Management din România (SAMRO). Raportul elaborat de profesorii universitari Ovidiu Nicolescu, Ion Popa, Ciprian Nicolescu și Cezar-Petre Simion încorporează atât o radiografie aprofundată a managementului din România, cât și proiectarea de priorități și modalități de acțiuni consistente pentru perfecționarea sa, structurate pe două paliere temporale: scurt și mediu și, respectiv, lung. Analizele și prioritățile manageriale au în vedere managementul național, administrația publică, managementul agenților economici și trainingul și consultanța managerială.

Următoarele patru categorii de informații ne oferă o prezentare sintetică asupra conținutului și utilității științifice și pragmatice a acestei lucrări.

A. Obiectivele raportului de cercetare științifică pot fi rezumate astfel:

  • Evaluarea nivelului de dezvoltare al teoriei și practicii manageriale din România la nivelul anului 2021, în sine și comparativ cu alte țări;
  • Identificarea principalelor puncte forte și slabe ale managementului practicat în România la nivelul celor patru paliere analizate în contextul crizei generate de pandemia de
    COVID-19;
  • Evaluarea evoluției în dinamică a managementului din România în perioada 2009-2021;
  • Formularea de concluzii, priorități și modalități privind relansarea economiei după criza economică actuală și dezvoltarea managementului și economiei autohtone în următorii ani, în vederea dezvoltării sustenabile a economiei în toate componentele sale majore și a modernizării societății, valorificând oportunitățile oferite de „smart economy” și digitalizare.

B. Sursele informaționale pe care se fundamentează cercetarea științifică sunt deosebit de bogate și variate. Între acestea menționăm, dată fiind recența și consistența lor, următoarele:

  • 411 chestionare completate de manageri-întreprinzători din IMM-urile din România, în lunile iulie-septembrie 2021, pe bază de intervievare directă cu subiecții, folosite și la realizarea lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România 2021”. Eșantionul este reprezentativ național pentru întreprinzătorii-manageri din România, marja de eroare fiind ±3,5%;
  • 169 chestionare completate în lunile ianuarie – februarie 2022 de cadre didactice, traineri și consultanți în management. Precizăm că eșantionul rezultat este reprezentativ național, marja de eroare fiind ±3,1%;
  • Documentele strategice ale Uniunii Europene prin care marchează decisiv eoluția sa – Facilitatea europeană de relansare și reziliență, Cadrul financiar multianual 2021-2027, Small Business Act, studii și analize realizate la nivelul Uniunii Europene de către Comisia Uniunii Europene, Eurostat, SMEs United, Business Europe, CESE ș.a.;
  • Programele de guvernare adoptate în 2020 și 2021;
  • Planul național de relansare și reziliență;
  • Cercetări științifice, analize, studii de caz etc. realizate de o parte din cei peste 260 de profesori și conferențiari universitari în management, care alcătuiesc Societatea Academică de Management din România (SAMRO);
  • Analize, proiecte naționale și internaționale și studii de caz realizate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR);
  • Rezultatele altor cercetări publicate în străinătate și în
    România în ultimii ani, inclusiv de organizații recunoscute pentru potențialul de analiză – Boston Consulting Group,
    Ernst & Young, PriceWaterhousecooper, KPMG, Consiliul
    Investitorilor Străini etc.

C. Specificitatea volumului „Starea de Sănătate a Managementului din România în 2021” prezintă trei componente majore:

a. Metodologia utilizată, de acum standardizată, care asigură comparabilitatea și continuitatea ansamblurilor de analize ce se elaborează anual. Aceasta reprezintă o componentă constantă a raportului de cercetare, care este inserată în fiecare ediție, pentru a facilita persoanelor ce utilizează lucrarea și în special celor care vin în contact pentru prima dată cu aceasta – manageri, întreprinzători, studenți și alte persoane interesate de managementul practicat în România și de performanțele generate – să înțeleagă conținutul și semnificațiile elementelor cuprinse în raport. În plus, elementele metodologice au și un impact educațional major asupra managerilor și studenților ce folosesc lucrarea.

b. Ansamblul de analize diagnostic, pentru anul precedent și în dinamică, structurate pe mai multe nivele:

  • Național economic;
  • Administrație publică, centrală și locală;
  • Agenți economici – IMM-URI, firme mari și multinaționale;
  • Învățământ și consultanța managerială.

Aceste analize diagnostic sunt profesioniste, având la bază identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale activităților analizate, cu indicarea principalelor cauze care le generează și cu evidențierea efectelor majore, îndeosebi în plan managerial și economic.

c. Seturi de direcții și măsuri de perfecționare a managementului, focalizate pe patru zone esențiale:

  • Management național;
  • Administrație publică;
  • Managementul agenților economici;
  • Trainingul și consultanța managerială.

Având în vedere strânsa interdependență dintre management pe de o parte și funcționalitatea și performanțele sistemelor implicate pe de altă parte, numeroase direcții și măsuri de perfecționare vizează și conținutul activităților economice, administrative, educaționale etc. derulate.

A. Grupurile țintă de organizații și specialiști avute în vedere în conceperea și realizarea cercetării sunt următoarele:

a) Companiile din România care doresc să-și perfecționeze managementul, în special pentru stabilirea priorităților, strategiilor și politicilor manageriale, cu scopul accelerării ieșirii din criză, amplificării funcționalității și competitivității acestora;

b) Universitățile, instituțiile și centrele de cercetare, în conceperea și modernizarea planurilor de învățământ, programelor analitice, tematicilor de cercetare, sesiunilor și seminariilor de training, cercetărilor științifice, în vederea luării în considerare mai pregnante a stadiului și necesităților managementului, amplificând eficacitatea serviciilor educaționale și de cercetare științifică furnizate;

c) Organismele care alcătuiesc administrația publică centrală și locală în adoptarea și aplicarea deciziilor care să le apropie de standardele și cerințele administrațiilor publice din Uniunea Europeană, contribuind substanțial la realizarea unui mediu de afaceri funcțional și predictibil, favorizant dezvoltării economico-sociale accelerate;

d) Companiile de training și consultanță, în general, și de management în special, în reproiectarea și modernizarea produselor de pregătire și consultanță pe care le oferă agenților economici, agențiilor și instituțiilor statului și populației;

e) Managerii și specialiștii în management din toate domeniile și entitățile care doresc să-și amplifice competențele și cunoașterea evoluțiilor manageriale și economice naționale și europene;

f) Studenții care se specializează în management sau care își propun să devină manageri sau întreprinzători după terminarea studiilor.

Cu titlu exemplificativ, punctăm principalele puncte forte și, respectiv, puncte slabe ale managementului național,așa cum sunt prezentate de cei 580 de manageri și specialiști în management consultați.

Figura nr. 1 – Principalele puncte forte ale managementului național practicat în România în 2021

Din examinarea acestei liste decurg câteva constatări semnificative:

  • Primele cinci puncte forte înregistrează o mare varietate din punct de vedere al naturii lor, referindu-se la performanțele obținute, exercitarea funcțiilor manageriale, resursele utilizate, abordări și instrumente manageriale folosite cu prioritate;
  • Centrarea pe obținerea de performanțe este situat pe primul loc, cu aproape 40% dintre respondenți, la distanță apreciabilă de punctul forte de pe locul doi.
  • Pe următoarele trei poziții, cu procente peste 30%, se situează organizarea eficace a activităților, elaborarea de strategie și politici bine fundamentate și dezvoltarea unui sistem informatic performant reprezentând două modalități esențiale pentru obținerea de performanțe.

Figura nr. 2 – Cele mai frecvente cinci puncte slabe manifestate în exercitarea managementului la nivel național în România în 2021

Studierea listei cu cele mai frecvente cinci puncte slabe permite formularea următoarelor elemente semnificative:

  • Intensitatea celor mai frecvente cinci puncte slabe este sensibil mai mare decât în anii precedenți, în medie cu peste 30%. Aceasta constituie, în principal, o reflectare a deteriorării contextului economico-social datorită pandemiei de
    COVID-19, care a afectat profund conținutul și modalitățile de manifestare ale managementului la toate eșaloanele societății și economiei din România.
  • Nefocalizarea pe priorități, cu 55,08% – situată pe poziția întâi – este un punct slab deosebit de grav, întrucât calitatea și eficiența managementului din România sunt condiționate decisiv de stabilirea de priorități care să reflecte realist și mobilizator situația și evoluțiile din cadrul economiei României și din mediul internațional în care își desfășoară activitățile.
  • Strategiile și politicile deficitare sau inexistente „de facto”
    sunt indicate de peste două cincimi dintre respondenți ca fiind un punct slab. Neanticiparea și nepregătirea viitorului pe termen lung și mediu – imposibile în absența strategiilor și politicilor – îngreunează și întârzie semnificativ relansarea eficientă și sustenabilă a economiei și valorificarea oportunităților oferite de tranziția la economia bazată pe cunoștințe.

Seturile de priorități și modalități de acțiune cuprinse în lucrare pe parcursul a peste 140 de pagini, au în vedere menținerea și amplificarea punctelor forte și, respectiv, diminuarea punctelor slabe, fiind focalizate asupra cauzelor care le generează.

prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte al Societății Academice de Management din România (SAMRO)

DISTRIBUIȚI