La 76 de zile de la intrarea în vigoare a ORDINULUI nr. 201 din 19 aprilie 2022 referitor la furnizarea de informații la comercializarea produselor finite/ mâncărurilor furnizate de unitățile de restaurație colective, ordin care are menirea de a aduce speranță printr-o informare corectă și transparentă pentru ca fiecare consumator să aleagă în cunoștință de cauză ținând cont de starea de sănătate precară a populației, consumatorii încă nu știu ce comandă, atât la restaurant, cât și de pe platformele online! Ce cantitate de sare, zahăr, grăsimi? Care este numericul de aditivi din produse? Aceste produse sunt preparate din produse congelate sau proaspete? Care este modalitatea de preparare a acestor produse finite?
Conform Raportului emis de Comisia Europeană cu denumirea „State of Health – România , profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea” ,în România, speranța de viață la naștere a înregistrat o creștere de peste patru ani în perioada 2000-2019, ajungând de la 71,2 ani la 75,6 ani. Cu toate acestea, țara noastră se află în continuare printre cele cu speranța de viață cea mai redusă din Uniunea Europeană, fiind cu aproape șase ani sub media UE. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a deceselor, în timp ce cancerul pulmonar este cel mai frecvent motiv al deceselor cauzate de cancer.
Factorii principali care contribuie la creșterea ratei mortalității în România sunt o dietă neadecvată, fumatul și poluarea aerului. În 2019, peste trei sferturi dintre adulții români au raportat că nu consumă cel puțin un fruct pe zi, iar o proporție similară nu consumă legume. Aceste cifre sunt mult mai ridicate decât în majoritatea țărilor UE. Mai puțin de două cincimi dintre adulții români (38%) au raportat că se angajează în mod regulat în activități moderate pe parcursul săptămânii, ceea ce reprezintă cea mai mică proporție înregistrată în UE. În ciuda consumului scăzut de fructe și legume și a nivelului redus de activitate fizică, rata obezității la adulții din România este cea mai mică în UE: doar 11% dintre adulți erau obezi în 2019, comparativ cu media UE de 16%. Cu toate acestea, ratele excesului de greutate și obezității printre adolescenți au crescut constant în ultimele două decenii, în 2018 una din cinci persoane cu vârsta de 15 ani încadrându-se în aceste categorii, cu puțin peste media UE.
Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE, excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.
Conform Raportului din 2021 al Institutului Național de Statistică „Starea de Sănătate a Populației”, alimentație corespunzătoare are un impact semnificativ asupra sănătății fiecărei persoane, contribuind în mod esențial la ameliorarea problemelor de sănătate și, implicit, la îmbunătățirea calității vieții. Regimul alimentar implică respectarea unui set de reguli nutriționale adecvate în funcție de scopul pentru care este recomandat.
„Din totalul populației de 15 ani și peste, 8,4% urmează un regim alimentar. Dintre aceștia, 71,1% urmează un regim legat de consumul de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii, iar 1,9% au menționat că urmează un alt fel de regim alimentar. Ponderea populației de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populației de sex masculin (6,8%).”
În ceea ce privește obezitatea , „distribuția după indicele masei corporale evidențiază faptul că 47,6% din populația rezidentă de 18 ani și peste este supraponderală (55,6% dintre bărbați și 40,0% dintre femei) și 10,9% suferă de obezitate (11,0% dintre bărbați și 10,8% dintre femei).”
