AmCham Moldova cere predictibilitate în contextul dublării ratei de creștere a accizelor la tutun

Date:

Pierderi de 1,3 milioane euro pentru fiecare procent în minus din piața legală

 AmCham Moldova solicită autorităților predictibilitate fiscală în contextul inițiativei de dublare a ratei de creștere a accizelor pentru produsele din tutun. Potrivit scrisorii oficiale a principalilor operatori de pe piața legală a produselor din tutun publicată pe site-ul AmCham, propunerea inclusă în politica fiscală pentru 2023 a Republicii Moldova, de majorare a accizelor la țigări cu 25%/1.000 bucăți, față de 15% conform calendarului actual, va duce la creșterea contrabandei și implicit la pierderi semnificative pentru companii și bugetul statului.

Fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun înseamnă o pierdere de ~1,3 milioane euro la bugetul de stat, se arată în documentul adresat autorităților Republicii Moldova, semnat de operatorii din sectorul tutunului, a căror contribuție reprezintă ~95% din veniturile la bugetul de stat din acciza la produsele din tutun și ~7% din totalul veniturilor bugetare.

Scrisoarea publică aduce exemple de majorări similare ale accizelor, care au avut consecințe grave în multe țări din regiune, inclusiv România. În anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia, etc. au majorat acciza cu 9-10 Euro/1000 bucăți/an. Drept urmare, în 2010, comerțul ilegal a ajuns la peste 36% în România, 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. Doar bugetul de stat al României a înregistrat peste 1 miliard de euro pierderi în 2010. Ulterior, statele UE au aplicat, în cea mai mare parte, o politică fiscală echilibrată, cu creșteri de 3-4 euro/1.000 bucăți/an din 2011 și până în prezent.

 „Țările care au aderat la UE în 2004 și 2007 au armonizat acciza la produsele din tutun la nivelul minim al UE în medie în 13 ani, de la asociere până la armonizarea accizelor. Ungaria și Polonia au atins nivelul minim al accizelor UE în 15 ani, Slovacia – 14 ani, Cehia – 13 ani, România și Bulgaria în 10 ani. Luând în considerare exemplele de mai sus de tranziție de 13-15 ani de la asociere la armonizare, Moldova ar putea atinge în mod organic, nivelul minim al UE în 2029-2031 în loc de 2025, pentru a permite creșteri treptate ale accizelor fără perturbarea pieței produselor de tutun, și fără escaladarea comerțului ilegal și pierderea de venituri bugetare”, se arată în scrisoarea menționată.

Un alt exemplu negativ este Muntenegru, unde accizele pentru produse din tutun au fost majorate cu 17% în 2017 și încă 22% la începutul lui 2018. Comerțul ilegal a ajuns rapid la peste 40% în 2018, urmat de o scădere bruscă a veniturilor din accize, deoarece consumatorii au trecut la produse ilegale disponibile ușor din statele vecine. Veniturile bugetare din acciza la produse din tutun au înregistrat o scădere cu peste 29% (peste 16 milioane de euro) în 2018, în loc de creșteri pe hârtie, „abstracte preconizate” și nerealizate. Cu o pondere din ce în ce mai mare a veniturilor pierdute din cauza comerțului ilegal, Guvernul muntenegrean a admis că majorarea bruscă a accizelor a fost o greșeală. În august 2018, accizele au fost aduse la nivelul anterior, cu efecte pozitive imediate: veniturile bugetare au crescut cu peste 14% în 2019 și au continuat să crească cu 27% în prima jumătate a anului 2020 față de aceeași perioadă din 2019.

Și în Ucraina accizele au fost majorate  într-un ritm accelerat, cu 20% anual, ceea ce a dus la creșterea abruptă a contrabandei. În 2022, Ucraina a înregistrat pierderi la buget de aproximativ 645 milioane euro. Cel mai recent studiu realizat de Kantar Illicit Trade Research arată că piața ilegală în Ucraina a crescut la 21,9% în 2022, de la 16,9 % în 2021 și 6,9% în 2020.

 În 2021, piața neagră a produselor din tutun din Moldova se situa la 4,1%, reprezentând o dublare față de nivelul anterior conform datelor Ipsos. Incidența produselor ilicite în localitățile și regiunile apropiate de frontieră prezintă un nivel mult mai mare, variind între 8%-13% în Nord, 8%-14% în Centru, 9%-18% în Sud.

„Din cauza războiului din Ucraina, produsele din tutun de contrabandă și ilegale sunt în prezent disponibile ușor în țara vecină, precum și în Transnistria, respectiv și în Republica Moldova. Prin urmare, există suficiente semnale pentru a considera că nivelul comerțului ilegal în 2022 va fi mai mare decât în 2021. Orice majorare ulterioară a accizelor pur și simplu va amplifica acest fenomen. Rezultatele unei noi cercetări de piață a companiei franceze Ipsos vor deveni disponibile curând în decembrie 2022”, se mai arată în documentul menționat.

 Până în prezent, Republica Moldova a avut un calendar moderat, dar echilibrat de creștere a ratelor accizelor pentru toate produsele din tutun, care prevede o creștere medie a accizei minime cu 7 euro anual sau cu 15%. Această abordare a asigurat Guvernului venituri bugetare sustenabile și stabile cu creșteri de circa 11% anual, dar și predictibilitate pentru operatorii economici și menținerea comerțului ilicit (contrabandă și contrafacere) la niveluri reduse.

„Pentru a preveni o evoluție negativă a pieței și, de asemenea, având în vedere contextul regional, circumstanțele de progres economic (precum costuri imprevizibile pentru producție și logistică, ultimele prognoze pentru economia globală și UE pentru 2023), solicităm Guvernului să ia în considerare toate exemplele descrise mai sus, inclusiv potențialele venituri bugetare RATATE sau PIERDUTE și să mențină Calendarul accizelor pentru 2023 adoptat în prezent, precum și să inițieze o consultare reală cu mediul de afaceri privind un nou calendar fiscal pentru 2024-2026 cât mai curând la începutul anului 2023. Reiterăm poziția noastră că orice creștere a accizelor trebuie să fie graduală și moderată. Aplicarea practică a acestor mecanisme va asigura predictibilitatea veniturilor fiscale la bugetul de stat, va determina stabilizarea situației pe piața produselor din tutun și va contribui la implementarea eficientă a politicilor de reglementare de stat în domeniu”, concluzionează operatorii din sectorul produselor din tutun în scrisoarea publică adresată autorităților moldovene.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...